si pentru ca stiu ca sunt
si pentru ca vreau sa nu mai fiu.
- De ce nu mai vrei sa fii?
ma intreaba ingerul, -
si in acea secunda
m-am trezit."
Dialog - Nichita Stanescu
Carmen mi-a amintit astazi de ziua de nastere a marelui nostru poet. I-am folosit asadar versurile, ca un prolog pentru ceea ce urmeaza sa va povestesc.
Iar pentru a intra in ambianta, va propun Kojo No Tsuki (Moonlit Castle Ruins) a lui Rentaro Taki, dedicata sacrificiului suprem al samuraiului.
Am citit in ultima vreme doua romane cu titlu poetic: "Tumultul valurilor" de Yukio Mishima (de trei ori nominalizat la Premiul Nobel) si "Sunetul muntelui" de Yasunari Kawabata. Dupa ce l-am citit pe primul, am vrut neaparat sa-l citesc si pe al doilea.
Yasunari Kawabata spune despre Yukio Mishima: "Mishima este unul dintre acele genii care se nasc o data la trei sute de ani. In ceea ce priveste talentul, imi este cu mult superior." Cei doi autori au fost prieteni, impartasind si succesele, dar si destinul tragic.
"Tumultul valurilor" (1954) este o poveste de dragoste clasica: baiatul sarac se indragosteste de o fata cu stare si trebuie sa infrunte tot ceea ce i-a pregatit soarta pentru a ramane alaturi de ea.
I
n "Sunetul mintelui" (1949), un batran om de afaceri incepe sa-si reconsidere viata dupa ce intr-o dimineata aude un tunet puternic de pe muntele din spatele gradinii sale. Ceea ce el interpreteaza ca un semn nefast al apropierii de moarte, trezeste sentimente amortite in inima batranului si indoiala ca dispune de intelepciunea si puterea de a rezolva problemele familiei sale. Despre proza lui Kawabata se spune ca "Din toata literatura japoneza moderna, este cea mai apropiata de poezie."Kawabata a fost primul scriitor japonez castigator al Premiului Nobel (1968).
Destinul face ca Mishima sa provina dintr-o familie veche de samurai. Era foarte preocupat de codul onoarei samurailor; a scris si un eseu intitulat "Calea samuraiului" (1967). Atat de patruns, incat in 1970, in ziua in care termina de scris ultimul sau roman, recurge la gestul sinuciderii rituale, seppuku. S-ar putea spune ca a trait si a murit cu pasiune. Cu siguranta noi, europenii nu-i putem intelege gestul si de aceea n-ar fi drept sa-l judecam.
In 1972, la doi ani dupa sinuciderea lui Mishima, Kawabata este gasit mort, intoxicat cu gaz. Sotia lui a contrazis teoria sinuciderii, insa boala grava de care suferea (Parkinson) si durerea pierderii prietenului sau l-ar fi putut impinge spre acest gest. Doar ca a apelat la o varianta mai putin blamata de societate. Dealtfel, citind "Tunetul muntelui" nu se poate sa nu observi la tot pasul referiri la sinucidere. In acelasi roman este mentionat pictorul Watanabe Kazan (1793-1841), alt descendent al unei familii de samurai, care recurge la ritualul sinuciderii atunci cand, fiind arestat la domiciliu, i se interzice sa-si vanda lucrarile (singura sursa de venit).
In societatea japoneza moderna, sinuciderea ritualica este blamata, considerandu-se ca reprezinta dorinta de respingere a modernizarii si de intoarcere la vechile traditii.
Doua romane sensibile, incarcate de poezie, care mi-au dezvaluit in acelasi timp destinul tragic al celor doi autori.
Voi incheia in spiritul poetic al teatrului Noh, sensibilizata de randurile in care Kawabata descrie modul in care personajul sau reactioneaza atunci cand probeaza o masca Noh:
Am citit si eu cartea "Calea Samuraiului "..si m-a impresionat sa stii, intradevar pentru multi..cultura Japoneza este de neinteles.
RăspundețiȘtergerehttp://www.humanitas.ro/files/media/Mishima.mp3
Multumesc pentru link, Ninu! Asa este. Mishima spunea intr-unul dintre ultimele sale interviuri ca omul a devenit egoist: traieste si moare pentru el insusi. In ziua de azi tot mai putini sunt dispusi sa traiasca si sa moara pentru un scop nobil, pentru binele colectiv.
RăspundețiȘtergereWow! cu acest articol, m-ai impresionat foarte! extrem de interesante recenziile romanelor si datele biografice! esti de admirat, cunoscut fiind faptul ca literatura japoneza este mai greu de "rumegat"
RăspundețiȘtergereAlegerea romanelor este întâmplatoare acum, sau interesul pentru japonezi a fost provocata de catastrofa cu care poporul nipon tocmai se confrunta?
In ultima vreme tot cautam o carte "buna"sa citesc, si nu gaseam ceva pentru starea mea de acum, dar se pare ca voi incerca cartiele recomandate de tine, multumesc mult!
RăspundețiȘtergereDraga Carmen, poate ca unele romane japoneze sunt mai greu de citit, fiind prea filozofice, dar la fel se intampla si cu unele romane occidentale.
RăspundețiȘtergereAm cumparat cartea lui Mishima vara trecuta, pentru ca pe atunci imi doream sa citesc o carte despre o poveste de dragoste si titlul mi-a atras atentia. Cartea este foarte usor de citit. Mi-a atras atentia ce am aflat despre autor si prietenia cu Kawabata si am gasit pe rafturile librariei o carte a lui care mi-a atras atentia tot prin titlul sau. E drept ca a tecut ceva timp pana i-a venit randul la lectura, dar am gasit-o foarte interesanta, pentru ca descrie multe traditii japoneze.
Legatura cu tragedia din Japonia este la nivelul ideii sacrificiului pentru o cauza nobila, adanc inradacinata in traditia japoneza. Poate ca sacrificiul lucratorilor de la centrala Fukujima este un alt fel de seppuku, o moarte onorabila pentru un samurai.
Cu placere, Lumi! Acum depinde si ce lectura savurezi de obicei. Pe mine ma atrag din cand in cand lecturile orientale pentru ca ma poarta intr-o alta lume, despre care noi stim atat de putine.
RăspundețiȘtergere