Viata i-a stat in loc in clipa in care destinul s-a jucat nemilos cu omul iubit. "Te rog, sa nu ma lasi singura! Te rog, stai cu mine!" ii strigase plangand pana cand echipajul ambulantei l-a luat de langa ea.
De cateva saptamani vegheaza la patul lui, deznadajduind si sperand in acelasi timp. A pierdut sirul rugaciunilor pentru indurare, ii sopteste tot timpul "Te iubesc!" ca sa o simta langa el, sa-i simta dragostea. S-a obisnuit cu sunetele nelinistitoare a salonului de terapie intensiva, cu mirosurile suferinzilor neputinciosi, ale mancarii de spital. Din cand in cand, o targa cu un trup nemiscat defileaza sinistru pe coridoarele solemne. Atunci toate gandurile i se opresc, nu mai aude, nu mai simte, nu mai gandeste nimic, stie doar ca inca o farama de viata a fost smulsa din ea.
Ieri i-a inviorat ziua cu doua mandarine pe care le-a devorat ca pe cel mai ravnit fruct. Ii gateste mancarurile preferate. Mirosurile grele de spital il deranjeaza si pe el. De-aceea ea incearca sa se imbrace in culori vii si nu uita sa-si dea in fiecare zi cu un puf de parfum inainte sa plece spre spital, pentru ca amintirea orelor petrecute cu ea sa-i fie placuta.
Medicii inca nu stiu de ce si cum; nu-si pot inca explica. Ii iau aproape zilnic sange din trup pentru tot felul de analize cu nume greu de retinut, il duc mereu spre aparate cu sonde complicate. I-au promis ca nu se vor lasa pana vor gasi leacul pentru el. Ea spera in zilele lui bune, cand el isi gaseste puterea sa glumeasca cu ea si dispera in zilele mai putin bune, cand e confuz si pare rupt de realitate. Si ea si el sunt tari si puternici, ca dragostea lor. Va fi oare Dumnezeu indurator cu ei? Le va da sansa altor ani de viata petrecuti impreuna? Se vor mai putea strange in brate? E prea devreme pentru amintiri... Mai au atat de multe de facut impreuna!
Curand va fi Craciunul... Ii e greu sa mai creada in miracole. Luminite vesele s-au aprins in tot orasul, dar ea nu se poate bucura de ele, de atmosfera de sarbatoare; nu cand se gandeste ca e posibil sa-si petreaca Craciunul fara el. Gandul acesta doare prea tare, ii sfasie pieptul. Dorinta ei de Craciun e una singura si e un miracol mult prea mare de cerut; ea stie asta, asa ca il elibereaza pe Mos Craciun de povara. "Craciunul este pentru cei sanatosi si fericiti." isi spune ea cu amaraciune.
Si totusi, in acea noapte un inger se indura de tristetea ei si pune la cale un miracol, un vis prevestitor.
Se plimbau alene pe aleile acoperite de zapada. Fulgii de nea sopteau jucausi in lumina felinarelor. Cand clipa despartirii a sosit, a strans-o tandru in brate, a sarutat-o indelung, ametitor, iar mainile lor s-au impletit ca o promisiune. "Tu esti ingerul meu! Cand sunt cu tine, ma simt in siguranta! Vom trece impreuna peste acest necaz! Vom fi iarasi bine, vom fi din nou impreuna! Trebuie sa speri si sa lupti pentru noi doi!"
Pentru prima data s-a trezit linistita, cu increderea ca lucrurile se vor indrepta.
O bataie in usa o facu sa tresara si deschise cu emotie. Un curier, o semnatura si se trezi in mana cu un pachet. Il deschise curioasa si ramase muta de uimire; un cadou pentru ea, de la el, ca o noua promisiune.
In ziua aceea medicul ii mai dadu o veste; lucrurile urmau sa evolueze spre bine. Nu usor, nu repede, nu fara alte probleme de rezolvat, dar cu speranta ca el se va recupera in mare masura. Primisera o noua sansa, la iubire si la viata.
Iata si cadoul primit de ea, pentru o iarna cu aroma fructelor de ilice, impletita cu speranta parfumata cu note de caprifoi a verii ce-o sa urmeze - si mosc, ca amprenta a iubirii.
Dream Angels Heavenly Stardust, de la Victoria's Secrets
Le urez Sarbatori fericite tuturor celor care trec pe-aici pentru o pauza de ceai! Bucurati-va de iubire si aveti grija mare de sanatatea voastra!
Mai multe povestiri parfumate, in Clubul Condeielor Parfumate initiat si gazduit pe blogul Mirelei.
P.S. Nu sunt o cunoscatoare a parfumurilor, dar pentru aceasta tema am cautat pe net un parfum care sa contina aroma fructelor de ilice (holy). Habar n-am cum miroase, dar sper ca v-am facut curiosi.
