sâmbătă, 12 noiembrie 2016

prag aniversar

Tu mi-ai intregit Universul. 
Pentru tine am iubit mai mult, am visat mai mult si am indraznit mai mult. 
Azi te vad pornind cu vioaie speranta spre zarile maturitatii si tot ce pot face este sa-ti astern in continuare sub fiecare pas al vietii iubirea mea. 

La multi ani, scumpa noastra!

Parca mai-ieri te invatam sa sufli in lumanare la prima aniversare...
Just when did you turn 18!?




joi, 6 octombrie 2016

rost si traditie

"Ai-hai, sa culegem struguri copti,
Ai-hai, sa bem vin cu toti!
Cine-i la cules la cules de vie, 
mar' la deal cu bucurie
Pai sa dam drumul dorului, ai-hai, 
'n podgoria-Aradului
Ui-iu-iu, iu!"

Struguri's culesi, mustul a fiert, vinul se-anunta sec si bun, ca-n fiecare an. Nu stiu daca dupa noi va mai sti careva sa sape via, sa-i stearga lacrimile la prima taiere de primavara, s-o lege, s-o copileasca, s-o ude, s-o ingrijeasca si sa-i adune seva din boabele rubinii in licoarea datatoare de putere si de viata. Cine-o sa-si mai aminteasca rostul, munca, dar si voia buna? 



La fel, sunt probabil ultima din familie care va mai coase si de-aceea ma-ndemn cu sarg, ca un ultim mohican, sa las in urma o mica zestre care sa aminteasca urmasilor mei de frumusetea lucrului de mana, a vinului de casa si a rodului pamantului. 



Traditiile merita pastrate!

miercuri, 23 martie 2016

si totusi... love is in the air


Dupa o pauza luuuuunga - nu, nu de ceai - revin cu fotografiile de miercuri. Insa nu le inscriu in albumul comun al rubricii "miercurea fara cuvinte", pentru ca dupa o pauza asa de lunga, n-as putea tine gandurile nerostite.

Si totusi e primavara, dupa o iarna tipic atipica, ca ultimele ierni, cu cateva reprize razlete de ninsori, dintre care ultima s-a ratacit pe la noi sambata trecuta. Chiar daca sufletul meu nu e sigur, privesc pe fereastra si ma umplu de firescul naturii, pe care nimic n-o poate intoarce din parcursul sau ciclic. Pasarile stiu, pomii stiu, florile la fel... E primavara!


Cartierul meu cenusiu prinde culoare si mai mult decat atat, e plin de viata.



Puterea de regenerare a naturii ne molipseste de speranta si ne insenineaza, in ciuda ploii marunte. Caci e nevoie si de ploaie, ca de lacrimi, pentru aceasta purificare. Inca mai stau prea mult in casa, caci cos de zor; incerc sa prind frumusetea in insectarul timpului si mi-e greu sa renunt oricat de stangace impunsaturile, oricat de neputicioase degetele.

Si-n tot ast timp astept cu emotie vacanta de primavara a copilului si stiu ca daca azi poate mai am indoieli, maine dimineata cand o voi vedea dormind in patul ei, sigur primavara va fi printre noi.