Ca in fiecare an in septembrie, familia se aduna cu mic, cu mare la culesul viei. Anul acesta am fost binecuvantati cu o recolta bogata, asa ca am muncit mult, dar satisfactia a fost mare cand am vazut toti strugurii in butoaie.
Vinul nostru de casa se bucura de reputatie printre rude si prieteni. A trecut chiar si Atlanticul in bagajele matusii noastre si este un rasfat consumat cu portia in Huston, TX, caci trebuie sa ajunga cat mai mult :)
Aroma neaosa de vin romanesc de capsunica este suficient de generoasa ca sa primeasca alaturi un soi italian cu boaba marunta si deasa care-i da forta si tarie, dar si un soi alb care o face sa se simta speciala, imbogatindu-i aroma.
Pana una-alta mustul e dulce si aromat, tare apreciat de copii si anunta un vin bun anul acesta. Iar pana va fi gata vinul nou, mai avem bine pastrate de mama in beci cateva sticle din vinul de anul trecut.
Superbe imagini iar muzica divina !
RăspundețiȘtergereAm amintiri frumoase legate de vin, Bunicul meu facea vin, avea mare grija de el, cind era gata fermentatia il tragea in sticle iar dupa ce le punea dop le cufunda in bitum fierbinte, vinul se pastra mult si era foarte bun, avea vie busuioaca si gustul vinului era divin, Am baut acum 3 ani cred un vin asemanator cu al Bunicului care se numea Cabernet Auslese, si care era divin cu friptura de gisca la cuptor pe pat de gutui .
Multumesc, Ninu! Aceeasi vie o culegeam cand eram copii, eu si fratele meu; cei drept, cu mai putina placere ;) Acum culeg alaturi de noi si copiii nostri; de dragul mustului deocamdata :) Vaaai, friptura de gasca pe pat de gutui! Ce buna trebuie sa fi fost! Mmmmm...
RăspundețiȘtergere