Cei de la Academia Catavencu au mai scris la rubrica lor permanenta "nashpa turism" despre cum inteleg romanii sa se bucure de binefacerile bailor lui Hercules. Din nefericire, anul trecut nu s-au schimbat prea multe pe aici, in afara primarului din Baile Herculane. Resturile chefurilor la gratar plutesc in continuare pe Cerna; poate nu asa numeroase ca-n anii trecuti, dar rabdare, sezonul inca nu s-a incheiat. Potecile de munte sunt la fel de poluate cu ambalaje si cu dejectii umane; in plina rezervatie naturala turistii nu se sfiesc sa se simta ca acasa. Arunca pe jos si se delecteaza cu frumusetea muntilor din jur. Nu e nimeni sa-i opreasca, iar de amenzi n-are de ce sa le fie frica. Alo? Garda de Mediu? Ce ne facem? Ii lasam sa distruga tot? Sa va dau o idee despre cum sa strangeti bani la buget? Ardeti-i la buzunar si vor invata respectul. Intre timp aratati-ne ca existati si faceti ceva mai mult decat sa puneti panouri cu "Pastrati apele curate" pe care se pare ca toti le ignora. Nimic nu-i impiedica pe romani sa distruga singurul lucru de pret care ne-a mai ramas - natura.
In weekend am avut in vizita o prietena veche si draga din Timisoara; am plimbat-o pe Valea Cernei, pana la Cheile Cernei, spre Baia de Arama. S-a aratat impresionata de frumusetea locurilor, dar si de urmele lasate de turisti la tot pasul. La intoarcere ne-am oprit intr-o poaiana de langa pensiunea Dumbrava, sa stam putin la soare si sa-i dam Tzucai, boxeritei ei de 8 saptamani, prilejul sa zburde putin.
Am ramas socate de ce lasa turistii in urma lor. In spatele pensiunii incepe traseul spre Cheile Tasnei; chiar dintre tomberoanele langa care gunoiul sta gramezi o poteca serpuitoare te conduce catre un colt de natura minunat. Nici nu credeam ca a doua zi ma voi lasa convinsa sa parcurg acest traseu. Voi scrie mai mult despre aceasta drumetie cand ajung acasa, pentru ca nu-mi ajung cuvintele; am nevoie si de imagini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu