duminică, 23 iunie 2013

inapoi la traditii

Pentru romani, calendarul de anul acesta marcheaza una dupa alta doua sarbatori importante - Rusaliile, sarbatoare crestina si Sanzienele, o sarbatoare mai veche decat crestinismul, dar atat de importanta, incat s-a perpetuat si continua sa fie un reper important pentru noi, la fel ca Martisorul. Cu alte cuvinte, astazi, in a cincizecea zi de la Pasti, sarbatorim Pogorarea Duhului Sfant (sau Cincizecimea) si in acelasi timp ne aflam in ajunul Sanzienelor, caci maine, ca-n fiecare an de 24 iunie este Dragaica (Dragaicele sau Sanzienele sunt zane sau iele bune, dar sa te fereasca Dumnezeu sa le superi!).

Iata zile sfinte, sarbatori in care conform traditiei stravechi taranii se imbraca in costumul lor cel mai bun, costumul popular cusut in casa de nevestele lor. Poate ca va inchipuiti rolul costumului popular ca fiind pur decorativ; recunosc ca e o greseala pe care am facut-o si eu. Stiam ca pentru tarani costumul popular este foarte important si ma gandeam ca are de-a face mai mult cu identitatea lor de care erau mandri. Insa la fel de adevarat este ca stramosii nostri erau oameni cu multe traditii si superstitii, care credeau ca la astfel de sarbatori cerurile se deschid si de acolo ne poate veni si bine, dar si rau. Si pentru a provoca lucurile bune din viata lor, dar si pentru a se feri de cele rele, au cusut pe straiele de sarbatoare modele cu semnificatii profunde, de seductie, de fertilitate, de putere, de pavaza impotriva raului. Si tocmai de aceea se obisnuia sa fie inmormantati in costumele lor populare, ca sa fie astfel protejati si la trecerea in lumea de dincolo, dar si pentru a se recunoaste cu cei dragi aflati deja acolo. Credinta aceasta era atat de puternica incat soldatii nostri cu radacini taranesti purtau camasa de acasa pe sub uniforma, ca sa fie imbracati deja in conformitate cu traditia in cazul in care ar fi pierit pe front. Iar cand un flacau se indragostea si dorea sa ia de nevasta o fata, primul lucru pe care parintii lor il stabileau era data la care fata se apuca de cusut camasa de mire. Era astfel o dovada ca mireasa este in stare sa tina o casa, s-o imbrace, adica sa faca haine pentru sotul ei si pentru urmasii lor. Pleca din casa parinteasca cu modelele si priceperea invatate de la mama ei si le transmitea mai departe fiicelor ei. De aici marea diversitate, marea bogatie a modelelor de pe costumele populare romanesti. Fiecare fata invata si crea la randul ei modelele pentru familia ei, in care se reflecta trecutul, prezentul si sperantele pentru viitor.

In epoca moderna taranii au renuntat la acest obicei, iar o parte din costumele in care ar fi trebuit sa fie imbracati la inmormantare au fost transmise fiicelor lor. Si asa au mai putut fi pastrate si apoi recuperate costumele originale, croite si cusute dupa obiceiul stravechi. Mai grav a fost ca a urmat perioada comunista, in care odata cu colectivizarea, o alta lovitura majora a fost data identitatii taranului roman. Nu si-a pierdut numai hotarul cunoscut al pamantului mostenit din stramosi, dar si tinuta sa a fost uniformizata, asa cum le placea comunistilor. Femeia a pierdut rostul cusutului in casa, odata ce taranii erau imbracati ca niste muncitori in salopete si cizme de cauciuc. Si fetele au cusut tot mai putin, modelele si povestea inlantuirii lor pe camasi s-au diluat pana la pierdere. In ziua de astazi la sat mai cos doar femeile varstnice care sunt nepoatele celor care pe vremuri inca mai tineau casa imbracata. Tot mai putine dintre urmasele lor isi doresc sa invete si sa poarte mai departe aceasta traditie.

Am aflat toate acestea si multe altele de la oameni minunati, care impart din pasiunea si intelepciunea lor tuturor celor dornici sa asculte si sa invete mai multe despre costumul popular romanesc. Iata un fragment dintr-un interviu minunat cu regretatul Prof. Ioan Sorin Apan, realizat cu putina vreme inainte de trecerea sa in nefiinta:



Sa aveti o sarbatoare frumoasa de Rusalii si o noapte de Sanziene magica si linistita! Iar daca vi se-ntampla o ie in casa, nu va sfiiti, ci imbracati-o.

"Du-te soare, vino luna,
Sanzienele imbuna,
Sa le creasca floarea floare,
Galbena, mirositoare,
Fetele sa o adune,
Sa le prinda in cunune,
Sa le prinda-n palarie
Struturi pentru cununie,
Boabele sa le rasteasca,
Pana-n toamna sa nunteasca."

4 comentarii:

  1. Sa ai o sarbatoare frumoasa si o noapte linistita! Sanzienele sa fie bune si darnice cu tine! Te îmbratisez Alina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, Minnie draga! Si voua va doresc la fel si in plus, multa sanatate! De Sanziene se culeg plantele de leac, pentru ca acum isi ating apogeul de dezvoltare. Dar despre asta si cum ne poate trata floarea de Sanziene, maine la o pauza de ceai! Te pup cu drag!

      Ștergere
  2. Felicitări pentru articol! Informaţii deosebite, pe care cei mai mulţi dintre noi nu le ştim. Da, oamenii simpli de odinioară, trăiau viaţa într-un mod frumos, plin de semnificaţii profunde. De aceea, fiecare aspect al vieţii avea un ROST profund, care îl ancora pe ţăranul român în veşnicie.
    Mi-a plăcut mult povestea rostului magic al costumului popular şi misiunea miresei de a-i face cămaşă mirelui. Toate aceste gesturi şi semnificaţii creeau legături profunde între oameni.
    Pe dl. Apan l-am văzut odată, acum 20 de ani, cu un grup de tineri, îmbrăcaţi în costume naţionale. N-am ştiut că a plecat din această viaţă, Dumnezeu să-l ierte! Sunt sigur că a lăsat toate aceste comori pe mâini bune.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mutumesc mult, Alex! Asa am simtit cumva si eu, ca de-a lungul ultimului veac ne-am cam pierdut rostul. Descoperind aceste frumoase obiceiuri sa traditii stravechi putem recupera acest rost si sa-l readucem cumva in vremurile pe care le traim.
      Profesorul Apan a fost unul dintre recuperatorii acestor traditii pierdute si cum poti altfel sa-i faci pe tineri sa inteleaga decat imbracandu-i in costumele vechi si experimentand cu ei toate aceste sensuri si emotii profunde. Esti norocos c-ai putut sa-l intalnesti in plina activitate.
      Toate cele bune, Alex!

      Ștergere