minivacanta in Brugge

A trecut mai bine de-o saptamana de cand ne-am intors din minivacanta din Brugge (un weekend prelungit), dar abia acum reusesc sa va povestesc cate ceva. O pauza la care am consimtit, pentru ca nu mai fusesem de ani buni in Belgia; atunci am vizitat tot intr-un weekend prelungit capitala, Bruxelles. Am plecat la drum fara idei preconcepute, cu un minim bagaj de cunostinte, ca Brugge este unul dintre cele mai vechi orase medievale ce a rezistat unei istorii tumultoase, ca este supranumit de locuitorii sai Venetia Nordului datorita canalelor care-l strabat, ca a fost o vreme port la Marea Nordului, inainte de colmatarea care a indepartat de-a lungul secolelor tot mai mult marea de oras (cu vreo 25 km ), ca este leaganul picturii flamande si ca aici si-a mutat afacerea dupa casatorie marele ciocolatier Leonidas.

Am plecat dimineata dintr-un Bucuresti aglomerat care mi-a dat cateva emotii ca voi ajunge pe ultima suta la aeroport. Dupa trei ore de zbor cu Wizzair (pentru prima oara - a fost destul de ok) am ajuns in Aeroportul Charleroi si de acolo totul a mers struna si conform informatiilor de pe internet. Autobuzul spre gara Bruxelles Midi era tras la peron si am reusit sa cumpar in timp util biletul, iar calatoria a durat exact cat a fost mentionat - 50 de minute. La gara am reusit sa gasesc casa de bilete dupa ce m-am prins ca statia autobuzului e undeva intr-o laterala a garii cu acces direct la peroane, deci mai util pentru cei care au deja biletul de tren cumparat. Foarte folositoare hartile cu planul garii pe care le-am gasit intr-un stand dupa ce m-am invartit putin in jurul cozii; urmarind harta am ajuns repede la casa de bilete si am luat biletul spre Brugge. Atat de ametita am fost ca am uitat sa cer dus-intors calatoria, ca sa-mi fie mai comod la intoarcere. Casierita a fost foarte draguta si mi-a indicat primul tren cu plecare spre Brugge si peronul, pe ecranul plasat langa casele de bilete. Cateva emotii pe peron, pentru ca trenul meu avea intarziere si un tren cu alta destinatie a oprit cam la aceeasi ora, dar misterul a fost repede rezolvat si dupa o calatorie de aproape o ora am ajuns in sfarsit in Brugge. O alta alegere inspirata a fost hotelul Ibis Buget aflat chiar langa gara; prin urmare la zece minute dupa ce am sosit in Brugge eram deja cazata si gata de plecare in prima explorare a orasului. La receptie mi-a fost oferita si o harta a orasului care s-a dovedit extrem de utila si m-a insotit pe toata perioada; costa doar 50 de centi.

Parcul Minnevatter (Lacul Iubirii) este cel mai apropiat obiectiv turistic si este suficient sa traversezi bulevardul din fata garii ca sa intri in el. Este mic, dar foarte cochet si pitoresc. Pe vremuri ceea ce acum vedem ca lac era de fapt bazinul vechiului port la raul Zwin ce facea legatura cu Marea Nordului. Asa ca am intrat aproape imediat in orasul vechi. Deja intalneam grupuri mari de turisti cu ghid sau fara care se plimbau prin parc in cautarea Casei ecluzelor, a Beguinage-ului si a parcului cu lebede din fata acestuia. Pasii mei au gasit repede drumul spre Spitalul Sf. Jan, Biserica Notre Dame, Piata tabacarilor (Huidenvetterplein), piata de peste, Burg (Piata Primariei) si foarte aproape Markt (Piata Mare) dominat de celebrul turn Belfort si halele comerciale (Hallen). Noaptea s-a lasat repede peste oras, dar nu mai simteam oboseala; erau atatea locuri frumoase de descoperit!

Greu de spus ce m-a impresionat mai mult; totul este frumos. Am colindat pe stradute pline de turisti, dar si pe stradute linistite in care am gasit mult case sociale (Godhuis) construite inca din secolul XV de catre ghildele prospere pentru cei mai putin favorizati de soarta. Am intrat in cateva curti cu acces liber si am dat timpul inapoi cu aproape jumatate de mileniu. Ne-am plimbat prin parcuri mai putin colindate de turisti, dar pline de farmec, am descoperit cu incantare noi si noi canale, mai mari sau mai mici, poduri si debarcadere. O plimbare plina de farmec a fost cea pe faleza canalului navigabil ce margineste la est orasul; poduri mobile, o zona verde foarte placuta, mori de vant... Apoi o noua incursiune in orasul vechi in descoperirea Pietei Jan van Eyk, a catedralei St. Salvator, a modernei sali de concerte (Concertgebouw).

Ne-am bucurat ca niste copii de minunatele vitrine cu ciocolata (le-am facut o multime de fotografii), biscuti, waffe; am degustat trufele, vafele si frites (cartofii prajiti la care cel mai bine mi s-a parut ca se potriveste sosul provensal). Iar eu desigur ca mi-am luat timp sa intru la o mercerie vestita - Scharlaeken, din care am iesit cu niste materiale si cu un superb dictionar de cusaturi in lipsa cartii pe care speram sa o gasesc despre Blackwork. Am descoperit cu placere pe rafturile cu kit-uri de goblene si cateva modele fabricate la noi (Rogoblen), asa ca va imaginati ce bine era aprovizionat magazinul.

Si ca un cadou special, vremea a fost deosebit de placuta toata perioada, in ciuda prognozelor si a faptului ca acasa in Romania incepuse sa ploua cu galeata. Dar nu aveam sa plecam din Brugge fara sa ne delectam cu o zi de plimbare pe bicicleta si o alta zi de plimbare la Marea Nordului.  Despre toate acestea insa, intr-o alta postare...



Weekend placut!