tacere

Tacere...
Privirile soptesc
fara cuvinte;
timpul se joaca
de-a v-ati-ascunselea;
zambetul iese 
din coconul amintirilor.
Mi-e liniste!

Le multumesc tuturor prietenilor care s-au ingrijorat de lipsa mea din blogosfera. Nu le-am publicat mesajele nelinistite ca sa nu panichez pe nimeni. Dar le spun ca sunt bine si am fost intr-o pauza de blogging. Sa fi fost astenia de toamna, lipsa de inspiratie, Blogger-ul care m-a sabotat de cate ori a avut ocazia? Putin din fiecare, dar mai ales lipsa timpului. M-am lasat in voia treburilor casnice, a conversatiilor cu copilul plecat departe, a prietenei dragi care m-a vizitat weekendul trecut. Si mi-am luat portia de timp liber de cate ori am avut nevoie, m-am bucurat ca un copil de doua concerte cu artisti japonezi despre care sper sa reusesc sa va povestesc cat de curand. Sau poate ca doar mi-am scuturat putin condeiul si mi-am cautat muza pierduta.

Imi pare rau daca v-am ingrijorat, dar ma bucur sa va regasesc si va propun sa incepem weekendul alaturi de Depeche Mode: