And So This Is Christmas

Zilele trecute (in 8 decembrie, mai exact) s-au implinit 30 de ani de cand John Lennon a fost rapit acestei lumi, mult prea crud si mult prea devreme. Din fericire, el nu va fi uitat... And So This Is Christmas. Ucigasul sau se afla inca in inchisoare, desi a facut 7 cereri de eliberare de-a lungul timpului; pe buna dreptate, acestea i-au fost refuzate.

Fa-la-la-la-la-la-la-la!

Ho! Ho! Ho!

Ieri am primit prima felicitare de sarbatori tocmai de la Augsburg. Ne-am bucurat foarte mult si am ascultat colinde toata seara, la o cana de vin fiert, cu gandul la prietenii nostri de departe.



Multumim mult, Carmen!

a venit!

L-am asteptat cu emotie si a venit! Ne-a adus o zi senina, cu ceva soare... Fara ninsoare :( dar si fara ploaie :) Dimineata o punguta dodoloata o astepta pe Maria printre cizmulite si ghetute. O fi adus si vreo nuielusa, dar n-am gasit-o; cred ca amorezii nostri Coco si Cocheta au luat-o la ei in colivie :))

Le uram azi "La multi ani!" tuturor celor care poarta numele Sfantului Nicolae. Noi ne intoarcem la dulciurile noastre :)

stafeta intre bloggeri

Am primit o stafeta de la Carmen:

Cand erati mici

1. Ce raspundeati la întrebarea: ce vrei să te faci când vei fi mare?
Doctorita

2.Care erau desenele animate preferate?
Alba ca Zapada

3.Care a fost cea mai frumoasa zi de nastere sarbatorita si de ce.
Toate erau frumoase; primeam cadouri multe si toata atentia de care aveam nevoie.

Ce jocuri preferate aveati?
Coarda si elasticul, ca se topaia mult :)

Ce va doreati sa faceti neaparat si inca nu ati reusit?
Balet

Care a fost prima pasiune sportiva si nu numai
Atletismul, dar nu am perseverat suficient si nu au fost conditii, caci ne-am tot mutat dintr-un oras in altul...

Care a fost primul cantaret/grup muzical preferat
Elvis Presley, Eagles, Beatles, Bonney M... ce inseamna sa ai un frate mai mare :))) Printr-a sasea - a saptea fredonam deja Pink Floyd.

Cel mai frumos obiect cerut (eventual primit) lui Mos Craciun, Nicolae
Un aragaz de jucarie dupa care plangeam de cate ori treceam pe langa vitrina magazinului si prima carte pop-up (da, existau si pe vremea mea) cu "Povestea Porcului" :)))

Dau stafeta mai departe oricui doreste sa o preia...

ploua, ploua, ploua...

De vineri ploua intruna si ca-n versurile lui Bacovia, am devenit melancolici... dupa iarna si zapada ce ar trebui sa cada acum ca se apropie ziua Sfantului Nicolae. La pranz eram satui deja de-atata ploaie; mai tarziu si gradina dadea semne ca se saturase... apa baltea peste tot. Numai Cody pare sa fie imun la capriciile vremii; alearga prin toata curtea fara sa-i pese de noroi si de blana incalcita si murata de ploaie. Plange pe la usa dupa noi, suparat ca nu iesim pe-afara, la joaca. Ne pare rau, baiete, dar nu pe-o vreme ca asta! :(

Asa ca azi am fredonat in gand versurile lui Bacovia, in speranta ca o vom imbuna pe Toamna care isi va lua ploaia si se va duce...


Sau poate ar trebui sa ne gandim mai degraba la faimoasa zicala: "Cand ploua, e vreme de numarat bani sau... de facut... copii." Banii nu sunt prea multi, asa ca ne putem orienta spre lucruri mai placute, de exemplu o ceasca de ceai :)


Poate cei mai curajosi vor fi in stare sa fredoneze "Kiss the Rain"...


N-am sa uit s-amintesc aici pe una dintre cantaretele mele preferate, Annie Lennox si al ei "Here Comes the Rain Again."

tara de gheata

De doua zile, ne-am mutat cu totii in Tara de Gheata! Cand Toamna se cearta cu Iarna se mai intampla si astfel de minuni. Toamna se simtea bine la noi si nu ar fi plecat, insa Iarna s-a suparat ca e decembrie si trebuie sa-si inceapa programul legal de lucru, ca sa nu o uite lumea. Toamna a ignorat-o si ne-a trimis o ploaie de vara in ultimele zile de noiembrie; Iarna s-a infuriat si a suflat cu toata puterea vantul ei rece. Asa ca in primele zile de decembrie suntem putin dezorientati. E iarna sau e toamna? Daca e iarna, de ce ploua in loc sa ninga? Daca e toamna, de ce gheata a acoperit tot orasul?

Gradina de gheata e frumoasa, insa mi-e tare mila de soarta plantelor :(







Sper ca Iarna si Toamna sa ajunga la o intelegere, ca sa avem si noi o vreme normala pentru aceasta perioada a anului.

Romania mea...

Ca orice roman, ma bucur de ziua de 1 Decembrie. Sunt mandra de ceea ce au reusit inaintasii nostri la 1918 - reintregirea neamului. Imi iubesc tara pentru ca aici m-am nascut, aici imi este familia. Imi iubesc tara pentru frumusetea ei, pentru bogatia pe care ne-o ofera. In acelasi timp sufar pentru tara mea, pentru romanii care inca n-au invatat sa o respecte, pentru romanii care nu stiu sa-i pretuiasca frumusetea, pentru romanii care-i risipesc bogatia. Sufar pentru strainii care nu cred ca aici sunt si oameni buni, adevarati patrioti, pentru ca de prea mult timp romanii s-au lasat dominati de non-valori. Si totusi o iubesc, asa mandra si frumoasa si cu toate defectele ei.

Iubirea de tara e mai presus de partide politice si de extremism nationalist. Oare cand vom invata noi romanii sa ne intoarcem in sfarsit privirile spre viitor? De 20 de ani traim in trecut, cautam vinovati pentru toata nefericirea noastra, irosindu-ne astfel energia care ar trebui sa ne ajute sa construim viitorul. Simt cumva ca traim de pe azi pe maine, de la un mandat la altul si e pacat, pentru ca viitorul nostru ar putea sa arate altfel, daca ne-am ingadui sa visam la el.

Bunicii mei m-au invatat despre lectia dura a ocupatiei cu faimoasa zicatoare: "Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta." Pentru ei 1 Decembrie era cel mai important reper istoric; dac-ar trai, s-ar bucura sa vada ca romanii de dupa 1989 au ales aceasta data pentru sarbatoarea lor nationala.

Si tot de la bunicii mei am invatat primul cantec patriotic:



Noi ce-i invatam pe copiii nostri? Zilele acestea, la scoala Mariei toti s-au bucurat de ziua libera din timpul saptamanii. Singura activitate propusa cu clasa a fost sa iasa la un film. Si cam atat...

Dirty Dancing... dupa 20 de ani

Cine nu-aminteste de "Dirty Dancing" si de dragostea imposibila dintre Johnny (Patrick Swayze) si Baby (Jennifer Gray)?! Si celebra replica "Nobody puts Baby in the corner!"?

Dupa 20 de ani si moartea tragica a lui Patrick Swayze, Jennifer Gray a primit invitatia de a participa la faimoasa emisiune "Dancing with the Stars". A acceptat provocarea. Multi au comentat ca ar fi facut-o pentru a-si relansa cariera, dar si mai multi au admirat-o pentru felul in care a luptat pentru a-si recuceri publicul. Pe mine m-a impresionat insa altceva, dincolo de faimoasa operatie estetica de nas, care i-a banalizat chipul. Odata acceptata invitatia, Jennifer (50 de ani deja) a trebuit sa-si faca un control medical. A descoperit ca are o vertebra cervicala sparta de la un accident din tinerete care risca sa o lase paralizata. Asa ca s-a operat si vertebra i-a fost inlocuita de o proteza care-i uneste vertebrele cu suruburi. Apoi medicul a sfatuit-o sa rezolve o alta problema legata de un ganglion tiroidian. Zis si facut, ca sa afle apoi ca acolo se dezvolta, in stare incipienta, un cancer. S-a recuperat timp de doua luni dupa aceste operatii si a intrat in concurs. M-am bucurat sa o vad castigand, indiferent cat de mult s-a comentat impotriva ei. Va invit s-o urmariti intr-un vals vienez, alaturi de partenerul ei din concurs, Derek Hough. O sa vedeti cu cata grija ii sprijina el capul, ca sa nu sufere. Am inteles ca si antrenamentele si coregrafia au fost o adevarata provocare, tocmai din cauza problemelor medicale. Faptul ca au reusit sa cucereasca juriul si publicul in ciuda acestor dificultati, ma trimite inca o data cu gandul la Dirty Dancing.



Well done, Jennifer!

Let's get the party started!

Azi m-am simtit mai iubita ca oricand. Telefonul s-a incins de la apeluri si de la mesaje, pe internet am gasit urari si surprize frumoase. Prieteni de aproape si de departe m-au rasfatat cum numai prietenii adevarati stiu sa o faca.

Va multumesc din suflet tuturor si pentru ca multi stiu ca sunt o zbenguita si-mi place sa dansez, va invit la o petrecere de ziua mea.

Unu, doi, trei si...



V-ati incalzit? Trecem mai departe:


Si acum e momentul sa se formeze perechile :)


Si un pic de ritm si.. culoare :)


And because I like to move it...


Si un cantec pentru voi, prieteni:

masura talentului

Sunt momente cand talentele se-ntalnesc si dau nastere unor nestemate artistice care ne daruiesc noua, muritorilor de rand, clipe de o frumusete unica. Iar eu as vrea sa le impartasesc cu voi.

Nu l-as fi descoperit pe Ben Harper fara "Henry Poole is Here" (revin obsesiv la acest film :)). Una dintre melodiile sale inclusa in coloana sonora a filmului mi-a facut sufletul sa vibreze. Pornita in cautarea cantecului "Morning Yearning" am descoperit videoclipul in care muzica, dansul si imaginea se impleteasc cu sensibilitate. Cu nespusa uimire am aflat ca regizorul videoclipului este nimeni altul decat Heath Ledger:



Another day another chance to get it right
Must I still be learning?
...
Like a summer rose I'm a victim of the fall
But I'm soon returning

Din prietenia celor doi, s-a nascut o alta bijuterie muzicala. "Heath Ledger m-a cautat si mi-a spus 'Ben, voi avea un copil si-as vrea ca tu sa-i compui un cantec de leagan fetitei mele'. I-am facut pe plac si asa a fost compusa Happily Ever After in Your Eyes'':


Couldn't leave you to go to heaven
I carry you in my smile
For the first time my true reflection i see
Happy everafter in your eyes

Talentele se intalnesc si in duetul cu Vanessa Paradis "Waiting on An Angel":



Now angel won't you come by me
angel hear my plea
take my hand lift me up
so that I can fly with thee

amintire

In calendarul crestin ortodox astazi se sarbatoreste Sf. Mare Mucenita Ecaterina. De aceea, ca in fiecare an la 25 noiembrie, am vie in suflet memoria bunicii mele, Ecaterina. Mi-e dor de copilaria pe care ea a stiut sa mi-o faca atat de frumoasa, de povestile ei dintr-o lume apusa, cu domnisoare de pension si tineri cavaleri curtenitori. O ascultam vrajita si-n mintea mea de copil as fi vrut sa dau timpul inapoi, sa ma bucur si eu de acele vremuri despre care ea povestea cu atata melancolie. Mi-a pus in brate cea mai iubita carte a copilariei - Povestile Contesei de Segur. M-a invatat sa scriu scrisori si sa le astept cu nerabdare raspunsul. M-a invatat ca nu trebuie sa-mi fie teama sa fiu diferita. In preajma ei pluteau cuvinte frumoase, purtari alese si mi se parea ca tot ce atingea ea era frumos; ca si numele ei. Imi amintesc cu duiosie cum o chema bunicul, ca o mangaiere "Cati draga!". Bunica a sadit in sufletul nostru ca nimeni altcineva sentimentele de patriotism. Rar am vazut pe cineva sa-si iubeasca atat de mult tara, in ciuda vietii grele pe care a avut-o dupa instaurarea comunismului.

Bunica, pentru tine, cu drag:

Ma-nvalui in amintiri
Ca-ntr-un fuior de vise
Oglindite in privirea ta.

Dorul de tine intoarce timpul
Si zambesc rascolind
Clipele ratacite ale copilariei
Mangaiate de iubirea ta.

Amintirea ta vindeca
Ranile sufletului plecat
In aventura cautarii de sine.
Si ma-ntorc la tine
Cu smerenia pelegrinului ratacitor.

Mi-ai daruit o comoara
De care nu-ncetez sa ma bucur
In fiecare zi:
Amintirea ta...

inca un zambet...

Astazi am trecut din nou pe langa magazinul de cartier. Am ramas surprinsa si cu un nou zambet pe buze, am fotografiat afisul cu oferta de... Craciun :)) care-mi facea cu ochiul printre floricele si fluturasi.



Sper ca pana saptamana viitoare cand voi mai trece pe-acolo, sa nu ratez "ziua cu pricina" din nota de "subsol" subliniata cu negru:
"Urmariti Anuntul Pentru a afla Ziua Cu Pricina!"
Va tin la curent :)

ati zambit azi?

Anuntul asta-mi smulge un zambet de cate ori trec pe langa el :)

o zi speciala

Imbratisarea mamei

Plamada ta
e din iubirea noastra,
curata si adanca,
cuprinsa-n nesfarsit.

In chipul tau frumos
se oglidesc visele
ce-nvata cu rabdare
sa zboare spre-naltimi.

Iti ascult veselia
si lumea-mi pare mai buna,
asteptand sa-ti culeaga
pasii nerabdatori.

Ramai inca o vreme,
sa mai fii doar a mea...
sa-ti daruiesc curajul
de-a fi mereu tu insati,
fata mea...


La multi ani, Maria!