zapada in octombrie

Poate c-am infuriat toamna cu nemultumirile si disperarile noastre, in virulenta cu care ne-am impartit in ultima vreme culorile electorale. Poate ca toamna a vrut sa ne reaminteasca de puritate, de eleganta si de frumusete si ne-a trimis primii fulgi de zapada. Si-asa ne-am scuturat de gandurile triste si ne-am bucurat din nou ca niste copii de aceasta minune venita pe neasteptate - ninsoarea de povesti din ajun de Sandumitru. Si pentru ca ne-am indoit c-am fi meritat-o, ea a durat, ca orice minune, numai trei zile. In urma ei orasul a ramas zgribulit si gri, batut de vanturile reci din miazazi. Eu am ramas cu nasul lipit de fereastra si c-un zambet melancolic; mi-as fi dorit sa meritam aceasta zapada, sa fim pregatiti pentru ea. Nu-mi ramane decat s-o astept sa se-ntoarca atunci cand credem noi c-ar trebui sa vina, langa un ceai rosu parfumat cu migdale si fursecuri cu scortisoara. Copilul inca mai cauta cate-un petic alb si rece prin coltul gradinii si si-a cumparat deja primele decoratiuni de Craciun. Cu puritatea si inocenta dorintelor copilaresti, ea e intotdeauna pregatita pentru zapada.

O saptamana frumoasa va doresc!