Poate pentru ca e vineri si urmeaza weekendul, m-am gandit ca e o zi buna sa incep o rubrica saptamanala la care ma gandesc de ceva vreme.
Exista o stare pentru fiecare muzica. Viata mea fara muzica nu ar avea sens. Daca acordurile clasice ma cultiva, cele country imi mangaie nelinistile iubirii, iar cele dance ma ajuta sa ma bucur de clipele frumoase, exista o muzica pentru momentele in care vreau sa sparg sabloanele, sa daram bariele si sa ma simt cu adevarat libera. In copilaria petrecuta in cele mai aspre rigori comuniste, in care uniformizarea era la rang de virtute, iar supunerea era singura atitudine corecta, sufletul isi dorea sa se exprime liber, sa arate ca e bine sa fie diferit.
Norocul meu a fost un frate mai mare, la fel de rebel si de iubitor de muzica buna. Asa am fredonat inca de pe la 6-7 ani (adica prin anii '70) melodiile lui Elvis, in special "I'm All Shook Up" si "Hotel California" al lui Eagles. Asa am descoperit si ritmurile care m-au ajutat sa trec prin momentele in care sufletul meu de copil-adolescent isi dorea un singur lucru - sa fie liber, sa fie rebel. Vorbesc desigur despre muzica rock si daca e sa-mi amintesc primul cantec rock ce si-a pus amprenta asupra mea pe la inceputul anilor '80, acesta e "Another One Bites the Dust" al lui Queen:
Inchideam ochii si ma lasam patrunsa de ritmul care ma rascolea:
"Are you ready, Are you ready for this
Are you hanging on the edge of your seat"
Am ascultat si The Wall al lui Pink Floyd (singurul lor album pe care fratele meu a reusit sa-l pirateze la inceputul anilor '80) mai mult decat ar fi trebuit poate sa o faca un copil de 12-13 ani care-si petrecea destul de mult timp singur acasa. Asa ca desenam ziduri pe caietele de matematica :) si mai fredonez si acum "Hey, teachers, leave those kids alone!" de cate ori Maria vine suparata de la scoala.
Va urma...
vremuri faine! cu toate greutatile de pe atunci :) Muzica ne facea sa ne-naltam. Pe când eram în clasa a XII-a, organizam duminici de auditie muzicala; eram cinci prieteni buni si fiecare se starduia sa aduca o caseta cu cele mai fierbitinti hituri prinse la Europa Libera! Ascultam mult Beatles, Abba, Queen, Kim Karnes, Chick Corea...beam ceai de menta si mâncam pâine prajita pe plita, frecata cu usturoi si unsa cu untura de casa... Nu voi uita niciodata combinatia! :)) Ne simteam absolut liberi! si grozavi!
RăspundețiȘtergere... :) Astept episodul 2 :)..ca e tare fain articolul..eu ascultam Modern Talking, Sandra si CC Catch :)
RăspundețiȘtergereInteresanta rubrica!
RăspundețiȘtergereUn weekend placut si rebel iti doresc~!
Superb!
RăspundețiȘtergereeu cadeam mereu pe capul lui frate'miu, in special pe la Revelioane, dar si la aniersari. ma lua cu el, ca n-avea incotro, asa ca pot spune ca am fost de mica o petrecareata ;)
RăspundețiȘtergerecred ca adolescenta cam despre asta este - sa incerci sa treci peste tot ce te poate impiedica sa-ti afirmi vointa si libertatea.
Multumesc, Ninule! Material ar fi pentru mai multe episoade :))
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru vizita, VertAnge! Si pentru aprecieri :)
RăspundețiȘtergere