sâmbătă, 1 decembrie 2018

1 Decembrie 1918

O suta de ani...
Cred ca nu exista familie de ardeleni in care sa nu fie vreun stramos care-a luptat fara sa vrea in trupele imperiale, asa cum cred ca in fiecare familie de romani ardeleni exista un stramos care sa fi participat intr-un fel sau altul la Unirea cu Regatul Romaniei.
In familia mea, trei strabunici au fost nevoiti sa se inroleze in Armata Austro-Ungara. Cel din Halmasd, Salaj nu s-a mai intors; a pierit pe frontul din Galitia. Cei doi strabunici aradeni s-au intors de pe front si au apucat sa se bucure de Unirea cu romanii din Regat. Despre strabunicul gorjean din partea tatei nu am din pacate informatii.
Si in timp ce varul lui bun (Simion) era in armata, Cornel Albu, avocat si notar in Arad, a fost direct implicat alaturi de alti membri ai familiei Albu in toate etapele pregatitoare Adunarii Nationale de la Alba Iulia, unde a si participat ca membru al delegatiei din Arad. Dovada sta actul de constituire a delegatiei, pe care l-a si intocmit in calitate de avocat; poate fi vazut la Muzeul din Arad.


Legatura dintre unchiul Cornel si nepotul sau Mircea (bunicul meu) a fost una speciala, motiv pentru care fratele mamei i-a purtat numele. Unchiul Cornel nu s-a casatorit, dar si-a iubit mult nepotii; mama isi aminteste de vacantele petrecute la casa lui din Şiria, Arad.
Acum o suta de ani, bunicul meu era copil de sase-sapte ani, dar s-a pastrat o poza facuta la plecarea in armata a tatalui sau, Simion Albu.


La randul ei, bunica mea era bebelus cand tatal ei a fost luat in armata, asa ca s-au pastrat poza pe care strabunicul, Dimitrie Cismasu i-a lasat-o sotiei sale si cea pe care strabunica i-a dat-o la plecare. Ulterior, strabunica i-a trimis prima poza cu fiica lor la un anisor.


La Centenarul Marii Uniri am ales sa-mi pomenesc strabunii si faptele lor, sa ramana astfel marturie generatiilor de dupa mine. In veci recunoscatoare bunicii mele, Ecaterina, care nu ne-a lasat sa-i uitam!
La multi ani tuturor romanilor!

4 comentarii:

  1. Aradul e un pământ binecuvântat. Ai rădăcini ce nu trebuie uitate de urmași. La mulți ani fericiți!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! La multi ani si tie! Bunica m-a invatat bine; sa onoram memoria inaintasilor. Ei traiesc mai departe prin noi.

      Ștergere
  2. Extraordinare amintiri! Ele sunt nu doar istoria unei familii, ci pagini din istoria unui popor!
    Toate cele bune și zile frumoase! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult! Inaintasii merita pomeniti, istoria trebuie inteleasa. In copilarie am fost rusinata cand am aflat ca bunicii mei au luptat in trupele austro-ungare, pentru ca la scoala invatasem ca ei au fost inamicii si nu intelegeam cum si de ce. In cartea de istorie nu se pomenea de romanii ardeleni inrolati in trupele imperiale.

      Ștergere