Pauza de ceai

Wordless Wednesday - unirea principatelor

2012-01-25T10:22:00.001+02:00

Carmen ne invita-n fiecare saptamana la "Miercurea fara cuvinte".

locuri pe care le-as vizita...

2012-01-21T21:34:00.000+02:00

Si exact cand sapam in colturile cele mai indepartate ale memoriei dupa subiectele despre care as fi vrut sa scriu de-a lungul timpului si nu am apucat s-o fac, iata ca o scurta vizita la Carmen imi ofera comod si simplu o leapsa cu o tema incitanta - locuri pe care le-as vizita...
Asa ca am inceput cu o pauza... de visare :) Pentru ca trebuie sa recunosc, n-am prea acordat ragaz acestui gand. Mai degraba ne intrebam unde ne permitem sa ajungem :))
Acum un an, ziarul "Adevarul" lansa colectia de ghiduri "National Geographic Traveller" in limba romana. Credeti ca le-am cumparat pe cele ale tarilor unde ne-am planificat sa ajungem? Nuuuu! Eu le-am cumparat pe cele unde m-am gandit ca probabil n-o sa ajung. In felul acesta am calatorit virtual si am aflat lucruri noi despre tarile pe care mi-as fi dorit sa le pot vizita.
Asa ca iata destinatiile mele de vis:

Japonia -as colinda-o in lung si-n lat, din Kyushu pana-n Hokkaido

Hong Kong - apetitul a fost deschis prin adolescenta, cand in ultimii ani de dictatura comunista vanam ca nebunii prin librarii "Nobila Casa", romanul lui James Clavell

China - una dintre cele mai vechi civilizatii ale lumii; Marele Zid, Orasul interzis, Guilin, Yunnan, Sichuan ar fi doar cateva destinatii care-mi vin pe loc in gand

Argentina - in special pentru Tierra del Fuego, Perito Moreno, Los Glaciales, Iguazu

Portugalia - aici am fost o singura data in interes de serviciu si am reusit sa vizitez foarte putin (Lisabona si Sintra m-au cucerit), dar ceea ce am vazut m-a convins ca ar merita vizitata, desi probabil nu voi ajunge inca o data acolo

Multumesc, Carmen, pentru cateva momente bune de visare!

Wordless Wednesday - drumul spre... Paris

2012-01-18T12:58:00.001+02:00

De-o buna bucata de vreme nu-mi mai gasesc cuvintele pentru blog. Noroc ca prietena mea Carmen ma invita-n fiecare saptamana la "Miercurea fara cuvinte".

Wordless Wednesday - siesta

2012-01-11T12:49:00.004+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

la inceput de an

2012-01-10T10:29:00.000+02:00

Nu stiu de ce am ezitat sa scriu pe blog primele cuvinte din acest an... Poate am luat prea mult din pulsul si emotiile celor din jur. Unii s-au bucurat de pasirea in Noul An, altii s-au intrebat 'Ok, ce mare lucru!?'. Am asteptat parca sa se confirme sau sa se infirme ceva, nu stiu ce. Si mi-am dat seama ca era un soi de teama, teama de a nu spera prea mult, si un soi de melancolie, melancolia de a ma desparti de ce a fost bun in anul care tocmai s-a-ncheiat. Dar melancolia care m-a urmarit o vreme pe ritmurile baladei lui Ozzy (pe care am ascultat-o pana am zis ca sa-mi treaca :)) nu a durat prea mult.

Cum poti ramane melancolic cand ai toata familia aproape in noaptea dintre ani? Cand afli ca ea se va largi cu inca un nepotel sau nepotica (de la fratele sotului meu)? Pana si papagalii nostri s-au straduit sa ne faca memorabile sarbatorile; de Craciun am constatat ca aveau oua in cuib, iar in weekend-ul care tocmai a trecut primul pui era iesit din gaoace. Asa incat am decretat ca nici teama, nici melancolia nu-si au locul in sufletul meu si am dat frau liber sperantei :) Si de atunci fredonez in fiecare zi o melodie, sub privirile mirate ale Mariei - 'Mami, ce canti?':

Si tot fredonand am incercat sa-mi fac in gand o lista cu dorinte. Bine spus am incercat, pentru ca m-am intors obsesiv la una singura - imi doresc sa fiu un om mai bun. Intr-o societate dominata de coruptie, scandaluri si fals vedetism? Ei bine da! Si mai e ceva... imi doresc sa mai fie si altii ca mine, cu cat mai multi, cu atat mai bine. Poate ca astfel vom reusi sa facem diferenta. Poate ca raul va disparea inconjurat de atata bunatate. Voi ce va doriti in 2012?

An Nou fericit!

2011-12-31T19:51:00.001+02:00

Este momentul in care ne bucuram pentru toate lucrurile bune si momentele frumoase din anul din care au mai ramas cateva ore. Si tot acum privim cu incredere in Noul An 2012 si ne dorim sa fie mai bun. Voua dragi prieteni, va doresc sa va impliniti in Noul An toate dorintele, sa fiti sanatosi si fericiti!

Si nu uitati sa va distrati bine in noaptea aceasta. It's a wonderful night!

suflet rebel- din cutiuta cu amintiri

2011-12-30T11:00:00.000+02:00

Ne apropiem de inceputul unui Nou An si privim cu incredere spre viitor. Si totusi... sunt si momente inaintea unui nou inceput cand simtim nevoia sa aruncam o privire spre trecut. Azi am redeschis cutiuta cu amintirile unui suflet rebel si iata ce-am gasit:

Sper ca dincolo de nostalgie sa regasiti si buna-dispozitie de care avem nevoie in noaptea de la cumpana dintre ani.

La multi ani!

Un An Nou cu impliniri si multa iubire!

Wordless Wednesday - cum am fi vrut sa fie...

2011-12-28T13:07:00.000+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

un inger... printre galaxii

2011-12-26T10:00:00.000+02:00

Telescopul spatial Hubble ne-a surprins luna aceasta trimitandu-ne o imagine in ton cu sarbatorile - o galaxie ce seama cu un inger de zapada:

Un miracol la 2.000 de ani lumina distata de noi!

Sarbatoarea Nasterii

2011-12-25T09:00:00.000+02:00

8. Si in tinutul acela erau pastori, stand pe camp si facand de straja noaptea imprejurul turmei lor.
9. Si iata, ingerul Domnului a stat langa ei si slava Domnului a stralucit imprejurul lor, si ei s-au infricosat cu frica mare.
10. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul;
11. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David.
12. Si acesta va va fi semnul; Veti gasi un prunc infasat, culcat in iesle.
13. Si deodata s-a vazut, impreuna cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand:
14. Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!
15. Iar dupa ce ingerii au plecat de la ei la cer, pastorii vorbeau unii catre altii: Sa mergem dar, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut.
16. Si grabindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle.
17. Si, vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil.
18. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori.
19. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le in inima sa.
LUCA 2

aproape gata

2011-12-24T19:59:00.000+02:00

De doua zile gatesc intr-una si stiti ce? Nici macar nu ma simt obosita! In sunetul colindelor si zambetul fericit al copilului care se-ntreaba cu nerabdare ce va primi sub brad e o placere sa gatesc meniul de sarbatori.

Casa e curata, bradul impodobit deja de-o saptamana (Maria n-a mai avut rabdare), iar de ieri dimineata toate ingredientele pentru meniul de Craciun asteapta in camara sau pe balcon.Am ales si anul acesta sa mancam englezeste de Craciun, adica un meniu pe baza de curcan. Si tind sa cred ca multi romani au ales varianta aceasta, pentru ca ieri in magazine nu prea mai aveai de ales la raionul de carne - curcan. Vom avea si ceva specialitati traditionale de porc, dar la aperitiv. Borsul de curcan e gata de aseara, testat de sotul meu azi la pranz si notat cu 10 :) Dis-de-dimineata am pus la copt painea cu masline (preferata familiei) si am pornit piftia (tot de curcan). Am pregatit alatul pentru biscuitii de Craciun (fara de care Maria nu poate) si l-am lasat sa se odihneasca-n frigider pana dupa pranz. Dupa-amiaza a inceput in forta cu coptul biscuitilor, apoi pregatitul fripturii de curcan in sos de bere. Cat biscuitii s-au racit, friptura a luat locul in cuptor, iar varza murata ma astepta s-o pregatesc pentru gatit. Cand toate fierbeau la foc molcom ba in cuptor, ba pe aragaz, am terminat de decorat biscuitii:

Friptura arata bine:

Varza am fiert-o si in putin vin alb:

Tocmai am verificat piftia care s-a odihnit la racoare pe balcon si m-am bucurat ca s-a inchegat. A trebuit s-o ajut cu gelatina, ca la magazin nu am mai gasit tacamuri de curcan.

Sotul meu a facut de ieri un drum la Piata Matache de unde a adus mai multe sortimente de vin de Recas, pe gustul fiecaruia - rosu sec, alb demisec si rose demisec (preferatul meu).

Acum pot lua linistita o pauza, sa ascult colinde si sa le urez prietenilor dragi:

Craciun fericit!

Buna dimineata la Mos Ajun!

2011-12-23T18:52:00.001+02:00

Din anii copilariei, ce par acum asa departe, razbate ca un ecou urarea cu care colindam ulitele satului pe langa Bucuresti: "Buna dimineata la Mos Ajun!" Porneam grupuri-grupuri cu putin inainte de miezul noptii, cu o sacosica sau o traistuta atarnata de gat in care adunam rasplata colindului - covrigi, nuci, mere, iar cei mai norocosi - portocale. Vremurile erau grele, dar gospodarii ieseau la poarta si-i asteptau pe colindatori cu cosurile de covrigi si bunatati. Strigam cat ne tinea gura, ca sa meritam rasplata si colindam acolo unde oamenii cereau mai mult decat "Buna dimineata...". Altii imparteau pomana in noaptea care vesteste Ajunul Nasterii Domnului Isus, asa ca puteam primi si cozonac, prajitura si lumanari aprinse, iar cei mai mari se puteau cinsti cu un pahar de vin intru pomenirea sufletelor celor morti.Cu timpul viata a devenit si mai grea si cand am mai crescut, tot mai putini tineri ieseau la colindat; partidul ura obiceiurile care adunau multimile de oameni. Ciudat e ca nici dupa '89 traditia nu a revenit in satul de langa Bucuresti; strazile sunt pline acum de masini, tinerii ies mai greu din case numai pentru un covrig si cateva nuci, iar gospodarii nu-i mai asteapta decat pe micutii care se incumeta sa colinde, dar pe bani.Raman cu amintirea obiceiului si cu speranta ca vom trai si ziua in care copiii vor colinda acceptand orice le-ar oferi gazda, caci sa nu uitam, traim vremuri dificile si acum.Va urez si eu "Buna dimineata la Mos Ajun!" si va doresc sa incheiati cu bine pregatirea celor de trebuinta de Sarbatoarea Craciunului. Sa pastrati mai departe in suflet cel mai de pret dar - credinta.

Wordless Wednesday - Cookie Xmas!

2011-12-21T16:08:00.001+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

suflet rebel - naughty or nice? :)

2011-12-16T18:14:00.000+02:00

un gand...

2011-12-15T17:10:00.001+02:00

De cateva zile bucataria mea miroase ametitor a scortisoara, vanilie si ghimbir. Coc biscuiti pe banda rulanta; Mariei, ca maine au animatia de Craciun la scoala, fostilor mei colegi carora le voi face maine o vizita surpriza si sper sa mai ramana ceva si pentru ultimul weekend inainte de Craciun :) In aceasta atmosfera m-am gandit tot mai des la cei care sunt nevoiti de soarta sa-si petreaca singuri Sarbatorile Craciunului. Cat de greu trebuie sa le fie sa nu aiba cu cine sa mearga la slujba de Craciun, cui zambi la masa festiva sau alaturi de cine sa se bucure de darurile de sub brad sau mai rau, sa nu aiba un brad cu daruri sub el. Sper din tot sufletul ca acesti oameni sa aiba prieteni buni sau sa intalneasca suflete milostive care sa le faca placuta ziua de Craciun.

Wordless Wednesday - a touch of... pink

2011-12-14T00:13:00.000+02:00

Pacat ca n-am avut aparatul foto cu mine :(

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

bratara Sami

2011-12-12T11:00:00.001+02:00

Sa trecem repede peste faptul ca astazi este 12.12.2011 :) si mai bine ma laud cu articolul meu despre bijuterii care a avut un succes nesperat, chiar si dupa o luna de la publicare; a atras un numar mare de cititori care probabil nu au mai vazut pana acum bijuterii lapone. Se apropie sarbatorile de iarna si chiar daca nu avem prea multa zapada, ne gandim poate tot mai mult la tinuturile nordice, leaganul populatiei Sami si... casa lui Mos Craciun. Primul gand a fost la Expresul Polar, in special intalnirea cu renii, animalele fara de care Sami nu ar fi reusit sa supravietuiasca in clima atat de aspra:

Adevarul e ca asa i-am intalnit si noi in Laponia, ocupand mijlocul soselei :) Nu se sperie de masini, insa daca omul coboara, chiar si pentru o fotografie, pleaca imediat.

Asa ca o sa va povestesc din nou astazi despre Cercul Polar de Nord, acolo unde traditiile si cultura Sami reinvie dupa secole de integrare mai mult sau mai putin fortata in societatea scandinava, finlandeza sau rusa. Suedezii au fost primii care au numit teritoriile indepartate de la Cercul Polar de Nord - Lappland. Totusi, nativii din aceste teritorii tin sa se numeasca Sami, pentru a se diferentia de numele teritoriului (Lappland este un nume care nu le apartine) in care acum locuiesc si scandinavi, finlandezi sau rusi.

Din tinutul argintului, Arjeplog, am plecat cu o alta amintire foarte draga. Dupa vizita la Muzeul Argintului mi-am dat seama atunci (prin 1996) cat de putine stiam despre Laponia si locuitorii sai. Este un muzeu impresionant! Locuitorii din zona au donat fondatorului muzeului (un medic suedez) toate obiectele Sami vechi, inca de la inceputul secolului trecut, iar acesta a facut ceva mai mult de-atat; i-a fotografiat si le-a asezat portretele la loc de cinste in muzeu. Am ramas foarte surprinsa sa gasesc acolo numele foarte ciudat al unei femei Sami - Alina Eugenia! Am aflat atatea lucruri interesante despre cultura si traditia locuitorilor si am primit in dar de la colega mea, Bodil, suvenirurile dragi - medalionul de argint si... bratara Sami. La intoarcerea in tara am purtat multi ani bratara si fara sa exagerez, aceasta atragea privirea tuturor:

Bratara este confectionata manual din piele de ren, impodobita cu fir special dintr-un aliaj de staniu si uneori din argint; se incheie la mana cu un nasture din corn de ren. Pielea poate avea culoarea naturala, dar mai nou au aparut variante din piele colorata. Modelele pot fi de asemenea simple sau mai sofisticate. In ultimii ani, odata cu renasterea culturii Sami, au aparut ateliere traditionale si in SUA si in alte tari din Europa. Chiar si printre vedetele de la Hollywood bratara Sami a devenit populara.

sursa foto

sursa foto

Este foarte frumoasa si incredibil de usor de purtat (aproape ca nu o simti pe mana). Bratarile nu sunt greu de facut - aparent - dar tebuie ceva antrenament pentru a deprinde tehnica. Mai-mai ca m-ar trece si pe mine un gand... daca as gasi undeva mai aproape sa comand materialele.

Voi incheia pauza de ceai de azi, cam lunga, cu o melodie a Sofiei Jannok, de origine Sami. Este o prelucrare a unui cantec traditional (yoik):

O saptamana frumoasa tuturor!

P.S. Am reusit sa gasesc cateva fotografii facute in vizita din Laponia:

un motiv de sarbatoare

2011-12-10T19:41:00.001+02:00

Printre toate motivele de bucurie de azi, unul in plus - Cody a-mplinit trei ani. A primit cadou un pachet de biscuiti speciali si multa (prea multa chiar!) atentie :) Motiv suficient sa ne amintim ca este prietenul nostru cel mai bun, care ne ofera atatea momente memorabile.

Weekend placut tuturor!

suflet rebel - Xmas edition

2011-12-09T11:00:00.000+02:00

Culeasa de pe facebook de la un confrate cu suflet rebel, adaptarea clasicului "Little Drummer Boy" de catre tanarul canadian Sean Quigley (inca licean) m-a cucerit de la primele acorduri. Unde mai pui ca Sean este si creatorul videoclipului care are deja un numar impresionant de vizualizari pe YouTube.

Un moment numai bun ca sa ne amintim ca sarbatorile de iarna au inspirat si alti rockeri, mai mult sau mai putin celebri. Ca de exemplu Bobby Helms si al sau celebru "Jingle Bell Rock" lansat prin 1957.

In acelasi an, 1957, Elvis Presley inregistra faimosul "Here comes Santa Claus".

Si Queen a compus memorabilul "Thanks God is Christmas"

Intorcandu-ne in timp, il regasim cu placere pe Chuck Berry si al sau "Run, Run Rudolph"

Tot pe atunci, Brenda Lee inregistra faimosul "Roking Around the Christmas Tree"

Mai aproape de zilele noastre, Aerosmith a inregistrat pentru filmul "Polar Express" o alta melodie devenita celebra - 'Rockin' On Top of the World"

Pana la Craciun a mai ramas un singur weekend :)))

Wordless Wednesday - din cutiuta cu amintiri

2011-12-07T10:05:00.001+02:00

Un alt Craciun, acum 40 de ani :)

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

puterea credintei

2011-12-06T09:55:00.001+02:00

Afara e noapte si ninge cu vise ce se-astern tacut la ferestre asteptand sa le culegem si sa le-nvartim in bulgari de speranta. In casa, copilul ia o carpa si sterge de pe cizmulite teama ca Mosul nu va veni; isi impodobeste sufletul cu emotia asteptarii si-si aseaza cizmulitele in prag. Adoarme pandind cu-o ureche fiecare zgomot din casa. Ca-ntr-un vis frumos, incaltarile lui primesc darurile si-asteapta cuminti pana-n zori freamatul picioruselor atat de cunoscute. Asteapta rabdatoare zambetul si chiotul de fericire al copilului care-a primit mai mult decat un cadou - a descoperit credinta, darul cel mai de pret.

Caci ce altceva decat credinta i-a aratat Sfantului Nicolae cum poate aduce fericire si alinare acolo unde nu mai este decat speranta; prin generozitate si altruism, printr-o dedicare fara seaman. Gestul lui atat de simplu, de frumos si de plin de iubire a-nsufletit credinta crestinilor de pretutindeni. De secole il praznuim la 6 decembrie pe Sf. Nicolae si-l cinstim perpetuand obiceiul. Sa fim generosi astazi cu copiii nostri, oferindu-le mai mult decat cadoul surpriza atat de asteptat; sa le daruim mai departe credinta. Credinta ca lucrurile frumoase se intampla chiar si-atunci cand pare sa nu mai existe speranta; credinta ca generozitatea ne va salva sufletul; credinta ca iubirea este cea de care avem cea mai multa nevoie. Credinta inseamna iubire si ea ne face sa daruim celor din jur tot ce avem mai bun.

"La multi ani!" tuturor celor care astazi isi serbeaza ziua numelui - Nicolae, Nicoleta....

Si ploaia de astazi este un semn de generozitate aratat pamantului obosit si insetat dupa o lunga seceta.

clipa de muzica

2011-12-05T11:00:00.000+02:00

Ca sa incepi bine saptamana, te invit pe YouTube sa asculti muzica buna la o pauza de ceai sau de cafea.

O saptamana frumoasa tuturor!

cu o lopata de zapada...

2011-12-04T11:00:00.000+02:00

... nu se face iarna :) Lopata am vazut-o, dar zapada nu era pe nicaieri :( S-o fi vandut, daca era la superoferta :)))

a inceput cursa spre... Marte

2011-12-03T14:00:00.000+02:00

Space, the final frontier!

Dupa ce la 9 noiembrie 2011, chinezii in colaborare cu rusii au trimis in spatiu de la astrodromul Baikonur un satelit programat sa orbiteze in jurul planetei Marte, americanii nu s-au lasat nici ei mai prejos si au trimis spre Marte un nou minilab numit... "Curiosity" :) sambata trecuta, pe 26 noiembrie :)) cu o racheta Atlas V.

Pentru rusi si chinezi este o premiera, iar lipsa de experienta si-a spus cuvantul cand, dupa doua zile de la lansare, satelitul lor a ramas blocat pe orbita terestra :( in loc sa fie propulsat pe spre orbita lui Marte. Astronomii amatori au fost primii care au confirma vestea trista ca Phobos-Grunt se roteste inca in jurul Pamantului. Si... fie va fi repus in functiune si trimis spre Marte, fie va cadea pe Pamant cu o cantitate uriasa de combustibil toxic care daca nu va exploda in aer se va imprastia si va produce pagube la sol. In orice caz, in locul unei misiuni care avea ambitia sa aduca pe Pamant prima proba de sol martian, satelitul ruso-chinez a devenit in ultimele cateva saptamani o adevarata bataie de cap.

Americanii au ajuns insa pe Marte, desi au pierdut deja doi roboti de explorare - Mars rovers, dintre cei trei trimisi acolo. Cu putin noroc, Curiosity va ajunge pe Marte anul viitor, in august.

Prima descoperire importanta pe Marte a fost deja facuta: existenta ghetii - gheata inseamna apa, apa inseamna viata la trecut sau la prezent. Urmeaza sa aflam de la Curiosity mai multe despre clima si structura geologica a celei de-a patra planete de la Soare. Dar pentru asta va trebui sa mai aseptam aproape un an.

suflet rebel - 25

2011-12-02T11:50:00.001+02:00

Episodul de azi al telenovelei mele rock a avut ceva de asteptat, dar iata ca a venit vremea sa calatorim azi pana-n Australia, cu mai bine de doua zeci de ani in urma, ca sa ne amintim de un grup rock cu un stil aparte in care regasim influente punk, new wave, rock alternativ, hard rock. Melanjul a fost de-a dreptul seducator si de loc in exces, asa cum sugereaza numele trupei din Sidney - INXS. Trupa a cucerit o multime de fani in anii '90.

Apoi in 1997, solistul atat de simpatic al trupei, Michael Hutchins, a cedat in fata depresiei si a excesului de droguri si alcool si s-a sinucis. Cu trei ani inainte, Kurt Cobain de la Nirvana recursese la acelasi gest; o decada neagra pentru rock, anii '90. Cu toate acestea, trupa a cautat solutii sa ramana activa in lumea rockului atata vreme cat mai are ceva de spus si de cantat.

Weekend placut!

sa fii mandru

2011-12-01T09:00:00.000+02:00

Wordless Wednesday - de Sf. Andrei

2011-11-30T11:21:00.001+02:00

La multi ani de Sf.Andrei!

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

clipa de muzica

2011-11-29T22:21:00.001+02:00

The stars lean down to kiss you,
And I lie awake I miss you,
Pour me a heavy dose of atmosphere.
Cause I'll doze off safe and soundly,
But I'll miss your arms around me
I'll send a postcard to you dear,
Cause I wish you were here.

I watch the night turn light blue,
But it's not the same without you,
Because it takes two to whisper quietly,
The silence isn't so bad,
Till I look at my hands and feel sad,
Cause the spaces between my fingers
Are right where yours fit perfectly.

I'll find repose in new ways,
Though I haven't slept in two days,
Cause cold nostalgia chills me to the bone.
But drenched in Vanilla twilight,
I'll sit on the front porch all night,
Waist deep in thought because when I think of you.
I don't feel so alone.
I don't feel so alone.
I don't feel so alone.

As many times as I blink I'll think of you... tonight.
I'll think of you tonight.

When violet eyes get brighter,
And heavy wings grow lighter,
I'll taste the sky and feel alive again.
And I'll forget the world that I knew,
But I swear I won't forget you,
Oh if my voice could reach back through the past,
I'd whisper in your ear,
Oh darling I wish you were here.

tea party

2011-11-28T12:41:00.001+02:00

Iata o petrecere menita parca sa tina trei zile :) Tortul inca nu s-a terminat, urarile continua sa vina - multumesc inca o data tuturor! - asa ca va poftesc acum la un tea party. Mi-am scos din dulap portelanul chinezesc, am pus in cesti un ceai fin englezesc, alaturi de ceai biscuiti cu scortisoara si ghimbir si am aprins lumanarile festive.

Carmen, te rog sa remarci ce vitrina frumoasa au pietrele de Dunare de la Weltemburg - aminteste de prima ta postare de blog :)

Azi suntem sarbatoriti cu totii, pentru ca ziua mea a trecut, dar putem sarbatori Un-birthday, ca Alice si noii sai prieteni! Adica toate celelalte zile in care nu este ziua noastra :) Sa mai petecem deci si astazi!

Happy Un-birthday!

pentru prieteni

2011-11-26T22:56:00.001+02:00

Multumesc tuturor celor care mi-au trimis urari de "La multi ani!" si astfel mi-au facut ziua mai frumoasa :) Va invit la o felie de tort cu visine si nuca si va dedic cele mai frumoase cantece despre prietenie.

suflet rebel - self dedication :))

2011-11-25T14:03:00.001+02:00

Pentru ziua de maine!

Weekend placut tuturor!

"Well, the years start coming and they don't stop coming
Fed to the rules and I hit the ground running
Didn't make sense not to live for fun
Your brain gets smart but your head gets dumb
So much to do, so much to see
So what's wrong with taking the back streets
You'll never know if you don't go
You'll never shine if you don't glow

Hey now you're an All Star get your game on, go play
Hey now you're a Rock Star get the show on get paid
And all that glitters is gold
Only shooting stars break the mold"

amintiri muzicale

2011-11-24T18:35:00.001+02:00

La 25 noiembrie in calendarul ortodox este praznuita Sfanta Mucenita Ecaterina. Ca-n fiecare an, pentru mine este o zi speciala, in care mai mult ca oricand mi-o amintesc pe bunica mea, Ecaterina sau Cati cum o alintau familia si prietenii. Dar cum maine e vineri si mi-e teama ca ne vom pierde din nou in agitatia sfarsitului de saptamana, imi iau cateva clipe acum sa-mi amintesc de o alta fata a ei - muzica. Ii placeau mult romantele si muzica tineretii sale care din pacate se aude si este apreciata din ce in ce mai rar. Mi-o amintesc si-acum fredonand in clipele de relaxare, cu vocea ei subtire si diafana.

De cate ori le ascult parca o aud fredonand prin casa si-mi pare ca o vad intorcandu-se zambindu-mi.

Tuturor celor care poarta numele Ecaterina, Catrinel, Catinca le urez
"La multi ani!"

Wordless Wednesday - in asteptarea Craciunului

2011-11-23T11:45:00.001+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

in cutiuta cu amintiri

2011-11-22T14:36:00.001+02:00

o sansa pentru Alexandra

2011-11-21T09:17:00.001+02:00

Puterea noastra, a bloggerilor, depaseste cuvintele frumoase, numarul de cititori, de vizualizari de pagina si de pozitii in clasament. Putem schimba destine atunci cand primim un strigat de ajutor.

Vreau să trăiesc! Daţi-mi o şansă la VIAŢĂ

Alexandra Groza este o minune de fetiță de numai 6 ani, din Dorohoi, elevă în clasa I
la Școala nr. 7 "A.I. Cuza". În această toamnă, școala și-a deschis porțile și pentru
Alexandra, iar ea, bucuroasă, i-a pășit voios pragul.... Cu speranțe, cu vise frumoase,
ca fiecare copil ce pășește în clasa I...
După câteva săptămâni însă, speranțele au început să se stingă.... Visele ei s-au frânt
sub ochii îngroziți și plini de neputință ai părinților care au aflat că puiul lor de nici
7 ani suferă de o boală nemiloasă: LEUCEMIE ACUTĂ MIELOBLASTICĂ... Vestea i-a
lovit pe toți cei dragi, i-a împietrit de durere și spaimă...
Singurii ochi care încă par să zâmbească sunt ai Alexandrei... Ea nu știe, dar noi știm
că dincolo de zâmbetul ei senin, pândește o grea suferință... Asupra inocenței ei se va
năpusti o durere crudă, nemiloasă care va alunga seninătatea de pe chipul ei frumos...
Alexandra este acum internată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sfânta Maria"
din Iași, secția Hemato-Oncopediatrie sub tratament chimioterapic. I s-a recomandat
o operație de transplant medular, operație extrem de costisitoare care depășește cu
mult prea mult puterile celor dragi...
Operația s-ar putea efectua în străinătate conform recomandării doamnei prof. dr.
Ingrith Miron în grija căreia se află Alexandra. Costurile sunt însă enorme... Din păcate,
timpul nu are răbdare... Suma este extrem de mare pentru a putea fi strânsă într-un
timp atât de scurt (2 luni). Sperăm ca alternativa operației în țară ce reduce costurile la
jumătate să devină posibilă (peste 50.000 Euro după spusele medicilor din Iași).
Pentru aceasta, este nevoie să-i fim aproape!
Să-i întindem o mână de ajutor! Cu cât suntem mai mulți, cu atât șansele ei de viață
cresc!...

FIECARE ZI DIN VIAȚA EI DEPINDE DE NOI!...

Pentru cei care doresc sa o ajute pe Alexandra o pot face la:

GROZA DUMITRU - cont umanitar
Cont Lei- RO49RNCB0044023859590001
Cont Euro - RO22RNCB0044023859590002
BCR Dorohoi

GROZA DUMITRU - tatăl Alexandrei

Tel. 0745/802761

E-mail : punct@clicknet.ro

Mai multe informaţi despre Alexandra le găsiţi pe pagina:

http://alexandragrozadorohoi.blogspot.com/

o plimbare... la mare inaltime

2011-11-17T12:55:00.001+02:00

Earth | Time Lapse View from Space, Fly Over | NASA, ISS from Michael König on Vimeo.

Wordless Wednesday - la vanatoare de curcubeie

2011-11-16T12:42:00.001+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

despre... bijuterii

2011-11-14T14:43:00.001+02:00

Am primit aseara (desi o "cocea" de vineri :) ) o leapsa de la Carmen. Desigur pornita de la o doamna, la care raspund doamne si domnisoare ;) Si desi buna parte din copilarie mi-a fost tare ciuda ca sunt fata si nu baiat, trebuie sa recunosc ca nu-mi displac bijuteriile. Putinele mai valoroase pe care le-am avut mi le-au furat hotii care ne-au "vizitat" acum multi ani. Am suferit cumplit si de-atunci am hotarat ca e mai sigur sa nu mai investesc in bijuterii. Si asa am ramas mai degraba cu ceea ce primesc. Si printre cele primite in dar se afla in mod special una care mi-e tare draga. Pentru ca ea imi aminteste ceea ce-am hotarat sa nu uit niciodata, o calatorie in nordul Suediei, la Arjeplog, in tinutul argintului, recunoscut in zilele noastre mai degraba ca pista de testari in conditii extreme ale masinilor europene.

Bijuteria despre care va voi povesti este un lantisor cu medalion executat in stilul traditional al populatiei Sami (laponii asa cum ii cunoastem noi), cei care de mai bine de 10.000 de ani au populat zona nordica a Scandinaviei (Norvegia, Suedia, Finlanda) si Peninsula Kola, amestecandu-se apoi cu vikingii sau cu rusii.

Bijuteria fabricata de artizani din argintul local mi-a fost daruita de Bodil, colega mea suedeza cu care legasem o relatie speciala. Ea mi-a povestit ca medalionul este realizat in stilul traditional Sami pe care-l vazusem la Muzeul Argintului, cu un mic inel de argint care este montat astfel incat sa se miste liber si sa se loveasca de bijuterie la orice miscare, producand un clinchet discret.

De la Bodil am aflat ca medalionul este o reprezentare a Maicii Domnului, probabil din litera M stilizata, asa cum era caligrafiata ea (probabil in stil gotic) pe vremea cand Regina Christina a hotarat sa construiasca primele biserici in nordul Suediei, cu intentia de a crestina populatia lapona.
MUSIC_Vajas_Stargirl_andesomby by Deirdre
O saptamana frumoasa tuturor!

surpriza de duminica

2011-11-13T19:24:00.001+02:00

Am reusit, dupa indelungate negocieri, sa ne-ntalnim cateva ore intr-un mic bistro bucurestean "Rue du pain" (o premiera pentru mine) fosti colegi de serviciu, raspanditi care-ncotro, dar manati de-acelasi dor de a ne revedea. M-am rasfatat cu un ceai deosebit si am stat de vorba cate-n luna si-n stele.

O dupa-amiaza frumoasa, in care am uitat de frigul de-afara si de orice alte ganduri. Speram sa transformam experienta intr-un obicei :)

parfum cu aroma de ceai

2011-11-12T17:00:00.000+02:00

Cand o vazu intaia oara,
Parea ca zorii-i zambesc,
Ca-n freamat dulce se-nfasoara
Gingas, ca dansul de petala
Intr-un hanami ceresc.

Nimic mai pur ca mana-i fina
Ce-amesteca al frunzei har
Si c-un suras plin de lumina
Picura-acum in cana plina
Aroma unui vis hoinar.

Fiorul tandru il cuprinde
Cand degetele se ating
Primind licoarea cea fierbinte
Si amintirea unei clipe
Ce pururi va purta in gand...
Mireasma florii de geisha

sursa foto

Carmen m-a provocat sa particip saptamana aceasta la rubrica "Poveste parfumata intre bloggeri" de pe blogul Mirelei cu tema "Parfumul ceaiului preferat". Pentru ca ceaiul preferat ma indeamna mai degraba la poezie, sper ca tentativa mea va fi luata in considerare :) In link-uri, printre versuri, veti gasi ceea ce m-a inspirat sa scriu si poate o idee de parfum, alta de ceai... Iar in final, sper sa petreceti cateva clipe de relaxare pe ritmurile lui Rentaro Taki:

dedicatie

2011-11-12T10:00:00.000+02:00

Pentru Maria, de ziua ei:

Iubesc norii

Copilul zâmbește fericit;
Și-a îngrămădit visele
Pe coama unui zmeu
Și l-a agățat de-un nor.

Ochii de fecioară-ndrăgostită
Țes din spuma norilor
Pânza jurămintelor
Ce-nveșmântă iubirea.

Iubesc norii...
Ne poartă-n spinare visele
Și-adună umbre tandre
În șoapta aripii-ntinse.

La multi ani!

"La multi ani!" astazi si pentru Nadia Comaneci, Alexandra Maria Lara si Sorin Cartu.

suflet rebel - 11.11.11

2011-11-11T12:31:00.001+02:00

O editie speciala "suflet rebel" dedicata unei zile speciale 11.11.2011. O fi de bine, o fi de rau cand se aliniaza atatia 1 in calendar? Dar cei care au trait ziua de 11.11.1111? Sau mai intai 11.11.111? Nimic rau nu s-a auzit de-atunci pana-n zilele noastre, asa ca... sa speram ca e de bine, iar dac-o fi sfarsitul lumii, sa fie cel adus de Def Leppard, Aerosmith sau R.E.M. Ca sa se asigure ca nimeni nu va broda conspiratii pe marginea zileii de 11 din luna a 11-a, aflam de la Carmen ca pe 11 noiembrie la ora 11:11 incepe in toata Germania sezonul Carnavalelor, al cincilea anotimp :)

Si uite asa privesc cu optimism la o alta coincidenta "numerica" a zilei de maine, cand intr-o zi de 12 a celei de-a 11-a luni, copilul meu va implini... 13 ani :))) Cu siguranta o zi frumoasa de noiembrie, pentru ca vom avea cu totii zambetul pe buze.

Weekend placut!

WordlessWednesday - apus de toamna

2011-11-09T10:36:00.001+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

calauze spre Rai

2011-11-08T10:35:00.000+02:00

Astazi sunt praznuiti in calendarul ortodox Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila, calauzele sufletelor spre Rai.

Tuturor celor care poarta numele Mihai, Mihaela, Gavrila, Gabriel, Gabriela le urez

La multi ani!

cercul poetilor uitati

2011-11-07T10:46:00.000+02:00

Carmen mi-a inspirat un moment liric dedicat toamnei. Incerc sa readuc in memorie poeti putin cititi si prea putin publicati (din pacate). Inca nu stiu daca sa ma bucur sau sa ma-ntristez ca a sosit cu-adevarat toamna, dar ma lupt de cateva zile cu un sentiment de melancolie.

Balada toamnei
Ion Pillat (1891-1945)

In parcuri frunza cade aramie
Pe pajisti unde ieri zambise Mai,
Si in havuzuri luneca pustie
Pe apa-n care dorul ti-oglindeai.
Azi singur al paunilor alai
Mai infloreste pacea din gradina.
Iar eu simtind zapezile ce vin
Si presimtind durerea ce-o sa vina,
Rechem in tari de geruri si de chin,
Uitarea ce durerile alina.

Pierduta e a verii frenezie,
Dus, Pan sufland in trestie de nai.
De-acum sa sune dulcea melodie
A toamnei... Trista inima, ce n-ai
Iubitele pe care le visai,
Priveste cum apare de senina,
Prin seara-n care curge aur fin
De foi ingalbenite de lumina
Cu usurinta unui zbor divin,
Uitarea ce durerile alina.

Din departari in departari adie
Cum, in amurguri, zurgalai de cai
Rasuna, pier si tremura si-nvie
Nostalgic, pe un drum care-l uitai...
O, suflete, bolnav al meu, ce ai?
E ca o raza calda de lumina
In tara peste care norii vin
S-arunce umbra, jale si ruina,
Si e prin ceata vesnicului spleen
Uitarea ce durerile alina.

O, toamna, fie voia ta regina!
Tu care faci din trandafir un spin,
Tu, ce pe codri de-aur prinzi rugina,
Tu, ce-ai sadit alaturi de suspin
Uitarea ce durerile alina.

Cantecul toamnei
Stefan Petrica (1877-1904)

Mai tii oare minte, frumoasa pribeaga,
Acele nopti clare in aur scaldate
Cand calda privirea de visuri stelate
Cadea tremuranda si-atata de vaga?

Doinind ca din flaut trecea cristalina
O dalba poema din vremile stinse
Varsata pe valuri albastre si-ntinse
Din note cantate de imn de lumina.

Cadea clar argintul pe teii in floare,
Un suflet ce vine din lumi asfintite,
Un stol alb de visuri pe frunze-adormite,
Sub luna pribeaga si-n veci visatoare.

O, nu tremurase in inimi vreodata
Un tremur mai dulce ca-n inima noastra
Si nici se-nnaltase spre bolta albastra
O ruga mai sfanta in noaptea-ntristata.

E toamna. Plang teii pe trista carare;
Si lor li-e dor poate de noptile-albastre,
Pe gloria alba a dragostei noastre
Suspina-o romanta pe note amare.

Si Margareta Paslaru cantand versurile Anei Blandiana:

O saptamana frumoasa tuturor!

suflet rebel - intermezzo

2011-11-04T22:05:00.000+02:00

I hurt myself today
to see if I still feel
I focus on the pain
the only thing that's real
the needle tears a hole
the old familiar sting
try to kill it all away
but I remember everything
what have I become?
my sweetest friend
everyone I know
goes away in the end
and you could have it all
my empire of dirt

I will let you down
I will make you hurt

I wear this crown of thorns
upon my liar's chair
full of broken thoughts
I cannot repair
beneath the stains of time
the feelings disappear
you are someone else
I am still right here

what have I become?
my sweetest friend
everyone I know
goes away in the end
and you could have it all
my empire of dirt

I will let you down
I will make you hurt

if I could start again
a million miles away
I would keep myself
I would find a way

Wordless Wednesday - paza si protectie :)

2011-11-02T09:10:00.000+02:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

Secretul meu? O sperietoare deasupra usii, un ciobanesc german in prag si un semn de avertizare (cadou de la un prieten drag) pentru cei care le-au ratat pe oricare dintre celelalte :) Mai sigur de atat... :)))

intre suras si calendar...

2011-11-01T23:21:00.000+02:00

Si a inceput noiembrie, anul acesta cu una dintre zilele cu multi de 1: 01.11.11. Asa ca de dimineata nu eram hotarata daca sa ma pregatesc pentru orice :) sau sa-mi pastrez zambetul ironic :]

Ceva semne as fi putut observa de ieri dimineata, cand o imagine apocaliptica te lovea la prima ora pe strazile capitalei; trafic blocat in orice directie, de parca dupa trecerea la ora de iarna toti bucurestenii s-ar fi hotarat sa plece la serviciu in acelasi moment. Asa ca am hotarat sa incep ziua de azi cu un optimism moderat, caci ce poate fi mai fatal decat o aliniere a cifrelor in calendar? :)) Ar fi trebuit sa-mi dau seama ca nu e nevoie un astfel de detaliu ca lucruri rele sa se intample intr-o zi de 1 noiembrie. Si totusi intr-o zi de 1 noiembrie in 1337, galceava dintre regii Angliei si Frantei avea sa duca la un razboi care va dura 100 de ani, iar la 1 noiembrie 1478, Papa acorda bula Exigit Sincerae Devotionis prin care este creata Inchizitia spaniola.

Si totusi ziua s-a scurs lin, ca orice zi de toamna. Ba chiar am avut parte de mici surprize placute, ca pachetelul cu babic si covrigi de Buzau :)) si vestea ca buna mea prietena din copilarie ma va vizita la sfarsitul saptamanii. Suficient cat sa suport mai usor lipsa caldurii din calorifere si a apei calde la robinet, care fie vorba intre noi, n-o pot pune pe seama alinierii cifrelor in calendar.

Mai avem de trecut un hop pe 11.11.11 si pe urma respiram fara griji pana la 12.12.12 :)))

Pentru cei care au avut rabdare sa citeasca aceste randuri fara pretentia de a le gasi logica (nu pot da vina decat pe ziua de 1.11.11), o mica recompensa muzicala:

clipa de muzica

2011-10-31T12:00:00.001+02:00

Pentru cei care astazi sarbatoresc Halloween: "Trick or treat?" si "Happy Halloween!"

Pentru cei care sunt doar putin nostalgici dupa mangaierea tandra a soarelui de vara, dar gasesc in ei suficiente resurse pentru a se bucura de culorile toamnei si de mirosurile imbietoare ale placintei cu dovleac, le dedic versurile unei melodii care mi-a inseninat multe zile in copilarie.

Saptamana

Luni, aprodul saptamanii
striga de-i pleznesc plamanii,
marti isi cere-ntr-una scuze
pentru semnele confuze.

Din butoiul fara cercuri
cade-n lume blanda miercuri,
joi sta singur cuc pe scara
trei nu vin, alti trei plecara.

Saptamana dintr-odata
da ocol prin lumea toata,
timpul zboara dar masoara
ce se-ntampla zilnic pe pamant.

Veche precupeata vineri
vinde visuri celor tineri,
sambata abia mai are timp sa mearga la culcare.

La duminica-n vitrine
Saptamana care vine...

Cum melodia in cauza este o raritate chiar si pe internet, va las sa vi-l imaginati sau sa vi-l amintiti pe Mircea Baniciu cantand-o.

O saptamana frumoasa tuturor!

WordlessWednesday - astept canicula de maine :))

2011-10-26T20:16:00.000+03:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

in memoriam

2011-10-25T20:13:00.000+03:00

Liviu Ciulei, regizor, actor, scenograf, o marca emblematica a cinematografiei si teatrului romanesc s-a stins din viata azi-noapte, intr-un spital din Munchen, Germania. Dumnezeu sa-l odihneasca!

Datorita intuitiei sale deosebite au fost descoperite talente aparte ca Irina Petrescu (pe care am admirat-o de mica), iar Margaretei Pislaru i-a oferit sansa de afirmare in teatru in "Opera de trei parale".

aniversare

2011-10-25T15:52:00.000+03:00

Nu sunt si nu am fost o monarhista. Datorez asta educatiei primite in scolile comuniste. La inceputul anilor '90 ma intrebam de ce trebuie sa reinviem trecutul primind in tara familia regala. Nu eram pregatita atunci, dar sunt pregatita acum, dupa 20 de ani de dezamagiri, sa recunosc ca perioada de unitate si inflorire maxima a Romaniei s-a intamplat pe parcursul celor aproape 70 de ani de monarhie. Si daca sunt satula de discursurile fara noima ale politicienilor de 2 bani care ne tot guverneaza din '89 incoace, discursul de azi al Regelui in fata Parlamentului a avut cel putin o calitate - mi-a atins sufletul. Iar daca acum m-ar intreba cineva ce-as alege ca sa schimb tara, as acorda fara ezitare o sansa monarhiei.

La multi ani, Majestate!

suflet rebel - 24

2011-10-21T13:40:00.000+03:00

Astazi imi voi aminti de cei care au platit cel mai greu tribut talentului, creativitatii si celebritatii.

Jesus don't want me for a sunbeam
Sunbeams are not made like me
Don't expect me to cry
For all the reasons you had to die
Don't ever ask your love of me

Don't expect me to cry, don't expect me to lie
Don't expect me to die for thee

"This is the end
Beautiful friend
This is the end
My only friend, the end

It hurts to set you free
But you'll never follow me
The end of laughter and soft lies
The end of nights we tried to die

This is the end"
THE END - THE DOORS

clipa de muzica

2011-10-20T12:30:00.001+03:00

Clipa de muzica de azi o dedic prietenei noastre dragi, Carmen, care astazi isi aniverseaza ziua de nastere.

La multi ani!

Wordless Wednesday - riduri...

2011-10-19T11:35:00.000+03:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

suflet rebel - 23

2011-10-14T12:02:00.000+03:00

Astazi vom trece o granita pe care rockul a inceput sa o construiasca prin anii '80, atingandu-i culmile la inceputul anilor '90. Daca peste ocean R.E.M. canta un rock mai aparte, la Dublin un grup format in '74 din adolescenti talentati incepe sa-si faca auzit sound-ul cu totul special pe la jumatatea anilor '80, dar mai ales la inceputul anilor '90 - timbrul special al vocii lui Bono (Paul David Hewson) si chitara lui The Edge (David Howell Evans), caci despre U2 voi scrie astazi. Intermezzo-ul pe care vi l-am oferit vinerea trecuta apartine albumului "October", un album de inceput din '81 care continea teme spirituale. Totusi in '87 au dat lovitura la nivel international cu albumul "The Joshua Tree". In prima saptamana de la lansare, in Marea Britanie se vandusera 250.000 de albume. Un record absolut pentru acea perioada. Cum putea fi altfel cand includea hituri ca "With or without you" si "I still haven't found what I'm looking for" sau "Where the streets have no name"?

Ce pot sa mai spun? Clar in topul irlandezilor preferati :)))
O alta turnura in stilul formatiei are loc la inceputul anilor '90 odata cu lansarea albumului "Achtung Baby" cu hituri ca "One", "The Fly", "Mysterious Way". Rockul alternativ s-a potrivit cel mai bine formatiei care cucerise deja un loc fruntas in topul celor mai indragite formatii rock. Pe mine muzica lor ma energizeaza si cand ii ascult ziua devine "Beautiful Day".

Incepand din anii '80, numele U2 a devenit sinonim cu actiunile umanitare si de caritate din toata lumea, constienti fiind ca succesul lor poate insemna si succesul unor campanii menite sa le intinda o mana de ajutor celor defavorizati.

Intrarea in mileniul 2 a insemnat un nou album de succes "All that you can't leave behind" (2000), iar melodia "Beautiful Day" a fost rasplatita cu un Grammy:

Urmatorul album "How to dismantle an atomic bomb" (2004) a insemnat si o colaborare fructuoasa cu Apple ;) primul single de pe album "Vertigo" fiind folosit intr-o reclama pentru iPod (pentru care nu au cerut niciun ban!!!), ocazie cu care a fost lansata si o serie limitata U2 iPod .

Iar in 2005 Bruce Springsteen i-a prezentat in Rock and Roll Hall of Fame, la sase ani dupa ce Bono l-a prezentat pe The Boss cand acesta a fost inclus in panoplia mondiala a rockului.
Sper ca v-am energizat suficient pentru weekendul care urmeaza. Sau mai merge inca o doza? Trebuie sa recunosc ca mie nu mi se pare niciodata destul :)

Weekend placut!

Wordless Wednesday - amintirea verii

2011-10-12T15:56:00.002+03:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

suflet rebel - intermezzo

2011-10-07T10:00:00.000+03:00

"October
And the trees are stripped bare
Of all they wear
What do I care

October
And kingdoms rise
And kingdoms fall
But you go on"

in memoriam

2011-10-06T14:16:00.002+03:00

Nu pot sa-mi imaginez cum ar fi aratat lumea high-tech fara Steve Jobs! Mai putin frumoasa, provocatoare si cu siguranta mai putin competitiva. De-acum inainte insa vom fi nevoiti sa continuam sa o cream fara el. Odihneasca-se in pace!

wordless wednesday - we don't need no education :)

2011-10-05T12:11:00.002+03:00

Prea mult Oktoberfest :)) Noroc ca "mamicuta" a fost totusi pe faza si l-a indepartat de tentatii :)))

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

suflet rebel - 22

2011-09-30T23:15:00.000+03:00

Am crezut ca n-o sa am nici azi timp pentru sufletul rebel, dar de data asta sper sa duc intentia la bun sfarsit. Poate n-as fi scris despre ei, daca n-as fi primit saptamana trecuta (21 septembrie) vestea trista - R.E.M. se destrama. Printre primele formatii in curentul rock-ului alternativ, REM si-a pus amprenta asupra mea prin anii '90, cand odata cu libertatea de exprimare proaspat recuperata, fredonam cu indarjire "Losing my religion", fara sa uit sa zambesc de cate ori ascultam "Shiny happy people". Nemultumiti de numele de scena incercate la inceput, baietii din Georgia (Michael Stipe, Peter Buck, Mike Mills si Bill Berry) au ales la intamplare numele formatiei, cautand intr-un dictionar (r.e.m. este prescurtarea pentru "rapid eye movement").

Asa incat azi voi asculta cu melancolie acordurile formatiei despre care acum vom vorbi la trecut. Printre favoritele mele:

Weekend placut!

Wordless Wednesday - asteptare...

2011-09-28T12:08:00.000+03:00

Carmen ne invita la "Miercurea fara cuvinte".

suflet rebel - 21

2011-09-09T15:14:00.001+03:00

Nu s-a plans nimeni ca telenovela mea rock si-a intrerupt difuzarea, asa ca rasuflu usurata si sunt gata sa va ofer un nou episod. Si pentru asta ma voi intoarce in Romania de la sfarsitul anilor '70, cand fratele meu inca imi influenta preferintele muzicale. Albumele mele preferate - "Trenul cursa de persoane Apahida - Cluj-Napoca" de pe care piesa "Moara" a reusit sa urce pe locul 3 in topul BBC si "Cantece transilvane" de pe care piesa "Bal la Apahida" a reusit sa intre in Japonia intr-un top "traditional". Cred ca v-ati dat deja seama ca vorbesc despre "Semnal M" si despre asimilarea elementelor etno in muzica rock.

Chiar daca trupa a cunoscut multe schimbari de componenta, "Semnal M" este mai mult de atat, este spiritul tanar ar generatiei noastre, muzica lor intrand in randul referintelor rock romanesti.

Weekend placut!

clipa de muzica

2011-09-08T14:23:00.000+03:00

Clipa de muzica de azi o dedic tuturor celor care poarta numele Sf Maria.

La multi ani!

in cercul poetilor uitati

2011-09-08T11:23:00.000+03:00

Sabin Opreanu (16 martie 1946 - 9 iunie 2010) este poetul Raului si al Muntelui. Raul este Cerna si Muntele este cel care-o-nsoteste pana la Dunare. Un talent aparte, o modestie rar intalnita, un destin curmat prea repede, dar care nu merita uitat. Volumele sale nu se mai gasesc in librarii; am scormonit indelung pe internet ai abia am gasit cateva.

Pentru ca astazi este ziua Adelei, fata prietenei noastre dragi, ii dedic colectia de poeme prin care azi ne vom aminti de Sabin Opreanu si volumul sau "Insula de pergament".

Confesiunile Râului

Prietenii mei ascultă confesiunile Râului
poemele elaborate în preajma stăncuţei
şi-a cucului mereu tânguitor

prietenii mei ascultă confesiunile Râului
fragilul zbor al inimii
deasupra Muntelui visat

prietenii mei ascultă confesiunile Râului
trupurile fluturilor de noapte
locuind un tărâm melancolic

Prietenii mei ascultă confesiunile Râului
poezia salvată zi de zi de umilinţa
celor arşi în flacăra ei incoruptibilă -

Nici un preţ pe vorbele ruginite

Să nu-mi spuneţi că doar ceaţa e emanaţia munţilor orgolioşi
sau respiraţia pietrelor obosite de propria lor stare

să nu-mi spuneţi despre Râu
că izbucneşte din teama pământului
orbecăind printre oglinzi paralele

să nu-mi spuneţi că doar cerul e albastru datorită cerului
sau mecanismelor soarelui construind cuburi de iluzii

să nu-mi spuneţi că florile sunt exclamaţiile lutului
derizorii tulpine de aer înmiresmat

nu pun nici un preţ pe vorbele ruginite
şi cred că voi muri cândva de poezie -

În faţa naturii

În faţa naturii
cu pieptul gol
nimeni nu e pierdut

pe unde creşte iarba
vom găsi drumul cel bun

în faţa naturii
veşnicia nu e decât
un vis frumos -

Desen cu creta pe asfalt

O lume ce poate fi pricepută cu buzele. Într-un lung sărut
pe o insulă pustie.

De nici un folos ceştile de ceai ciobite. Ca şi pânzele
de păianjen de prin cotloane suprarealiste.

Neasemuit mi se pare a fi gheizerul imaginaţiei. Melancoliei.
Cu alte cuvinte aş voi să păşesc pe tărâmul memoriei
unde peisagiul să mă aştepte nemişcat şi să clădesc
un aer mai pur zborului de cuc.

Tii ce uşor să vorbeşti. Să scrii poezii.
Aproape nu-ţi vine să crezi că gândurile
pot fi auzite chiar şi de vrăbii -

Orizonturi paralele

N-am opus poeziei nimic. Nici Râul. Nici ura. Nici natura.
Nici speranţa dată de-a dura.

N-am ales căi. Nici poteci. Nici teci. Nici autostrăzi. Nici aezi
cu strălucitoare alămuri. Nici drumuri. Nici muri
igrasioşi. Nici munţii stâncoşi.

Am privit-o drept în faţă. Nu mi-am coborît privirea. Nici ea.
De-atunci stăm mereu aşa. Cu sprâncenele uşor ridicate
şi ochii înfipţi în orizontul celuilalt -

Wordless Wednesday - invazia

2011-09-07T11:15:00.001+03:00

Te invit la Carmen sa vezi "Miercurea fara cuvinte".

who wants to live forever

2011-09-05T08:15:00.000+03:00

Freddie ar fi implinit astazi 65 de ani. Totusi, soarta a hotarat ca el sa traiasca din plin, sa creeze unele dintre cele mai frumoase cantece si apoi sa se stinga prematur la 45 de ani.

In memoriam, astazi Google ne ofera o animatie de exceptie cu melodia sa "Don't stop me now", iar eu va ofer pentru o pauza de ceai sau de cafea una dintre preferintele mele, unul dintre cele mai emotionante cantece scrise de Freddie:

o zi in Munchen

2011-09-05T06:19:00.000+03:00

Ultima zi a weekend-ului nostru bavarez a fost plina de surprize, care mai de care mai placute, din nou in ciuda vremii racoroase si ploioase.

Maria a fost foarte fericita ca am ales sa mergem la Munchen cu trenul. Asta insemna o data plimbare cu tramvaiul pana la gara din Augsburg, apoi cu trenul pana la Munchen si apoi S-bahn (un fel de metrou) pana la Marienplatz, primul obiectiv vizitat in capitala bavareza. Drumul pana la Munchen a parut foarte scurt (aproape 80 km cu masina) discutand si fotografiind.

Despre Marienplatz a scris si Carmen (mai harnica intotdeauna), aici. Ne-am lasat sedusi de frumusetea statuii Maicii Domnului, de arhitectura gotica deosebita a primariei si am urcat in turnul acesteia de unde am admirat minute in sir panorama orasului, recunoscand fericiti Olympiaturm din Parcul Olimpic pe care l-am vizitat acum doi ani si cladirea BMW. Am facut o multime de poze din turn, caci descopeream mereu cate o cladire care ne atragea privirea.

Norii ne-au insotit tot timpul, iar cand ne-am incheiat turul cu o ultima privire la fantana cu pesti si ne-am fi asezat la o cafea pe o terasa, vantul si ploaia care se anunta dintr-o clipa-n alta ne-au schimbat repede planurile. Am intrat pentru un tur rapid in biserica Sf. Petru din apropiere, pe care o admirasem doar la exterior si am pornit spre urmatorul obiectiv care avea sa ne ofere momente delectante la adapost de vremea rea - Deutsches Musem.

Carmen a prezentat foarte frumos muzeul. Pentru noi cele trei ore petrecute acolo au fost o delectare totala si au trecut ca... trei minute :))) adica n-au fost nici pe departe suficiente pentru cate are de oferit acest muzeu. Am vizitat cateva muzee Smithsonian in Washington acum ceva vreme, dar cred ca pot spune cu mana pe inima ca Muzeul German m-a impresionat mult mai mult. Se vede aici munca, pasiunea, inteligenta si mandria specialistilor, fie ca e vorba de exponate nationale sau din orice colt al lumii. Sunt foarte bine puse in valoare si iti ofera astfel o experienta unica. As fi stat la nesfarsit in sectiunea dedicata aviatiei si spatiului, iar partea dedicata mineritului este de-a dreptul spectaculoasa. Am facut poze in zona de istorie a Eurocontrol cu gandul la unchiul Mircea si la prietena noastra Draga. Pe un monitor putea fi vazut in timp real situatia traficului de avioane deasupra Munchenului. Am descoperit cu placere ecranele pe care erau prezentate informatiile de la satelitul meteo (Meteosat) si am constatat fara surprindere ca frontul de ploaie avea sa ne urmeze a doua zi pana la Arad :)) Pe oriunde ne-am plimbat, am avut ploaia dupa noi!

Vizita la muzeu a fost incheiata la o halba de bere (nefiltrata) la terasa din curtea interioara, iar fetele au facut o vizita scurta la si la magazinul de suveniruri inainte de a se inchide. O ultima fotografie cu Otto von Bismark langa podul peste Isar si apoi repede la gara. In drum am cumparat cativa covrigi (bretzels), dar pentru ca parea sa nu fie de ajuns pana la Augsburg, am cumparat din gara sandvisuri cu carnaciori pe care le-am savurat (Mmmm, foarte bun!) in tren. Ce-i drept, cu atatea frumuseti admirate, foamea fusese multa vreme uitata.

Prin urmare, dragii mei, o zi este prea putin pentru a vizita Munchenul, dar daca n-aveti incotro, sper ca v-am oferit cateva idei. Noi le multumim inca o data prietenilor nostri, Carmen si Helmut, pentru clipele frumoase pe care ni le-au oferit si pentru amintiri.

"... It's so easy now, cos you got friend you can trust,
Friends will be friends,
When you're in need of love they give you care and attention,
Friends will be friends..."

Wordless Wednesday - pauza

2011-08-31T00:33:00.004+03:00

mai aproape de casa

2011-08-30T17:00:00.006+03:00

Reiau seria de vacanta "let's Swiss again", impartasindu-va ultimele zile de calatorie, petrecute in landul Bayern. Destul de surprinzator, desi poate n-ar trebui sa fie asa, cele mai citite din articolele pe care le-am scris despre aceasta vacanta au fost cele despre Lyon si Ferney-Voltaire, vizite pe care le-am facut in Franta in afara programului gandit initial, datorita vremii nefavorabile din Elvetia. Au fost si pentru noi surprize deosebit de placute.

Reiau deci sirul povestirii pe care l-am lasat "intre Rin si Dunare". Am asteptat cu mare nerabdare ziua in care aveam sa ajungem la Augsburg. La invitatia prietenilor nostri am vizitat Augsburgul acum doi ani si fara exagerare am lasat o parte din suflet acolo. Poate de aceea, cu fiecare km care ne aducea mai aproape ne simteam mai emotionati, regasind cu drag locurile prin care am fost atunci, iar cand am parcat masina pe strada lui Carmen, traiam sentimente asemanatoare cu cele de ajungere acasa. Si cum putea fi altfel, cand iti strangi in brate prietenii dragi, auzi vorbind romaneste si esti asezat imediat la masa in aroma imbietoare de bors :))) Trebuie sa recunosc ca ne-a fost dor de ciorba si am sorbit-o cu nesat. Apoi ne-am asezat la povesti si timpul a trecut repede pana a doua zi.

Pentru sambata, Carmen si Helmut ne-au pregatit un program special, care trebuie sa recunoastem a fost pe gustul tuturor, mari si mici. Cu toate ca vremea se anunta racoroasa si ploioasa, am avut cu noi suficiente rezerve de optimism si curaj ca sa pornim la plimbare in aer liber. A povestit si Carmen despre aceasta zi, aici si aici, dar voi scrie si eu cate ceva despre ce ne-a impresionat.

Am vizitat mai intai Gradina Botanica, un parc in toata regula, cu amenajare de exceptie. Am fost atat de impresionata, incat am pozat aproape fiecare floare. In ciuda ploii, frumusetea miilor de plante a ramas nestirbita, ba chiar a capatat o stralucire aparte. Gradina japoneza a fost o revelatie. Iata de ce prietenii nostri fac vizite in acest parc in orice anotimp, oricand simt nevoia de relaxare. Aici nu poate fi decat frumos, vara-iarna, in orice anotimp ai parte de ceva nou, in ton cu sezonul. O lectie de daruire din partea horticultorilor din Augsburg.

Partea care i-a placut Mariei cel mai mult avea sa vina dupa-aceea, caci in apropiere se afla si... Gradina Zoologica si daca ne inchipuiam ca dupa Basel nu mai putem fi impresionati la acest capitol, ne-am inselat. Chiar daca nu are vivarium cu pesti, Gradina Zoologica din Augsburg ne-a incantat si am petrecut acolo clipe unice alaturi de animale impresionante, rare, iar unele chiar foarte simpatice :)))

Ziua a trecut repede: am fotografiat, am filmat, am admirat si ne-am distrat, iar masa am servit-o intr-un restaurant cu specific mongolez si asiatic. O idee minunata, mai ales ca nu mai mancasem de mult asa ceva. Asa ca am umplut farfurie dupa farfurie cu delicatese orientale foarte gustoase.

A fost o zi perfecta! A doua zi ne-am propus sa mergem la Munchen, unde ne asteptau alte surprize placute .

din nou acasa

2011-08-29T10:54:00.004+03:00

Suntem in sfarsit din nou acasa! Dupa cateva zile petrecute pe malul Dunarii la Galati, ne-am imbarcat pentru calatoria la Herculane, tot pe langa Dunare :) unde ne-am reincarcat bateriile cu rezerve de aer curat, puternic ionizat si bai sulfuroase care ne vor ajuta sa trecem peste iarna geroasa. Daca in vacanta din Elvetia am scapat de canicula, iar la Galati vremea ploioasa ne-a urmarit cu incrancenare, in Banatul Severinului am indurat calduri de 38 de grade. E ciudat sa fii inconjurat de munti si sa ai parte de calduri ca in desert...

Dupa atatea plimbari este bine sa fii din nou acasa, printre cei dragi. Asa ca va spun si voua, prietenilor din blogosfera, bine v-am regasit! Voi relua cat-de-curand povestirile de vacanta acolo unde le-am lasat, pentru ca merita spuse si o sa va vizitez in cate-o pauza de ceai, sa aflu ce-ati mai facut.

gluma de duminica

2011-08-28T19:25:00.003+03:00

Bunica, pe moarte, isi cheama nepotul si spune:
- Vreau ca tu sa mostenesti averea mea: vila, ferma, herghelia
de cai, tractorul si toate animalele de casa plus cele 22 de milioane toate
vor fi ale tale...
- Uaaaau !!! exclama nepotul. Multumesc bunico, nu stiam ca ai
asa o avere. Unde este ferma de care vorbesti?
Bunica raspunde dandu-si ultima suflare:
- Pe Facebook....

Mai multe glume bune gasiti la Lumi.

O saptamana frumoasa!

Ave Maria

2011-08-15T11:17:00.003+03:00

15 august - Adormirea Maicii Domnului

Tuturor celor care poarte numele Maicii Domnului le urez "La multi ani!" si le dedic melodia lui Schubert cantata de vocea unui inger.

intre Rin si Dunare

2011-08-14T19:46:00.000+03:00

Pentru ultima zi petrecuta in Elvetia am incercat un traseu care urma sa se incheie la Augsburg, unde ne asteptau prietenii nostri. Asa ca am ales sa vedem ceea ce am ratat anul trecut cand am vizitat Stein am Rhein: cascadele Rinului si capitala cantonului cu acelasi nume, Schaffhausen. Apoi la cativa zeci de km, dupa ce trecem granita cu Germania in landul Baden-Wurtenberg, am vrut sa vedem ceea ce fiecare roman isi doreste sa vada cand aude de Padurea Neagra - izvoarele Dunarii, la Donaueschingen.

Vremea se anunta la fel de capricioasa- perioade senine cu reprize de ploaie. Am parasit cu o umbra de melancolie Ferney-Voltaire si am strabatut cei 320 de km pana la cascadele Rinului luandu-ne pe rand ramas-bun de la toate locurile pe care le-am vizitat. Am ales sa mergem la Castelul Laufen pentru a admira cascadele Rinului. Coada la biletele pentru platforma de deasupra cascadei era atat de mare, incat am preferat plimbarea pana la podul de cale ferata care trece prin tunelul de sub castel ca sa admiram si sa filmam cea mai mare cascada din Europa. Norii de ploaie s-au adunat repede si dupa nici jumatate de ora ne goneau spre masina.

In cateva minute am ajuns la Schaffhausen si ne-am incapatanat sa vizitam orasul vechi in ciuda ploii care nu parea sa se linisteasca. Orasul este unul dintre cele mai bine conservate orase medievale din Elvetia, desi nu la fel de spectaculos decorat ca Stein am Rhein. Te cucereste insa cu numeroasele ceasornice de pe cladiri si emana un farmec aparte. Am admirat din orasul vechi fortareata Munot, caci timpul era prea scurt si nici ploaia nu parea sa se indure de noi.

Era deja dupa-amiaza cand am pornit spre Donaueschingen. Odata trecuta granita cu Germania, ploaia s-a oprit si am putut admira frumusetea Muntilor Padurea Neagra. Nu sunt munti inalti, dar sunt foarte pitoresti. O plimbare de aproape trei sferturi de ora pana la Donaueschingen. Ceea ce cautam era Donauquelle, cum se numeste locul pe care nemtii l-au amenajat pentru a marca izvorul Dunarii, desi Dunarea nu are propriu-zis un singur izvor. Ea se formeaza prin afluirea a doua paraie - Brigach si Breg pe domeniul castelului Furstenberg din oraselul Donaueschingen. Pentru ca timpul ne presa, am vizitat putin orasul in drum spre Donauquelle si am filmat izvorul care tasneste din pamant formand o fantana din care apele pleaca pentru a se uni cu alaturi de Brigach si Breg in cursul de apa al Dunarii. Fantana in cauza era in curs de consolidare, asa ca am putut-o vedea mai mult dintr-o parte. Am privit-o cu drag, conducand-o cu gandul pana la Galati, orasul sotului meu. Ne-a parut rau ca a trebuit sa stam atat de putin, dar ne-am bucurat ca am fost acolo si cu siguranta alta-data ii vom acorda timpul cuvenit. Am traversat de multe ori Dunarea inainte sa ajungem acasa: la Ulm, la Passau, la Budapesta, am trecut in apropierea ei la Linz si la Viena...

Frumoasa despartire de Elvetia si emotionant inceput de weekend in Germania. Am reusit sa fim punctuali si sa ajungem la Augsburg seara, la ora 20:00, asa cum am anuntat :) in ciuda unui "stau" de jumatate de ora la Stuttgart.

sa radem putin :)

2011-08-14T13:09:00.003+03:00

Glume bune si mult umor la Lumi.
O saptamana frumoasa va doresc!

suflet rebel - 20

2011-08-12T11:06:00.000+03:00

Pe la mijlocul anilor '80 rock-ul capatase deja o multitudine de fatete. Experimentam ritmuri si genuri noi. Deja imi alegeam singura formatiile si melodiile care-mi placeau. Iar in anii aceia de privatiuni era un eveniment de cate ori ascultam muzica noua.

Inainte sa aflu cine le canta, m-am indragostit de cateva din ritmurile lor. Simteam cu adevarat descatusarea din lumea rigida in care-mi traiam adolescenta cand le ascultam piesele; pentru cateva minute inchideam ochii si traiam intr-o alta lume, o lume in care totul era permis si in care era mai important sa te exprimi asa cum simti decat sa te controlezi :)

Poate ca nu sunt un mare fan Metallica, insa cateva dintre melodiile lor cu siguranta mi-au facut tineretea mai frumoasa. Iata de ce am in colectie "The Black Album".

refugiul lui Voltaire

2011-08-08T16:05:00.005+03:00

Poate ca Voltaire n-ar fi cumparat proprietatea din tinutul liber Gex de la periferia Genevei, daca talentul sau de pamfletar nu s-ar fi remarcat luand in deradere regalitatea franceza. Francis Marie Arouet si-a scris in tinerete primele pamflete la adresa regentului. A fost condamnat si incarcerat in 1717. Si-a luat pseudonimul Voltaire si asa a semnat prima sa opera literara, "Oedip", pe vremea cand inca se afla in inchisoare. Apoi in 1725 intra in conflict cu Cavalerul de Rohan si este din nou inchis, apoi exilat in Anglia. Dupa trei ani de exil si alte opere publicate revine in Franta, dar nu dureaza mult pana devine din nou indezirabil la Paris. Asa ajunge sa-si caute un loc in care sa se refugieze, sa creeze liber si sa-si croiasca o lume asa cum o viseaza. Ajunge la Geneva si nu dupa mult timp afla despre domeniul de la Fernex, o localitate aflata intr-un teritoriu liber numit "Pays de Gex". Cumpara domeniul cu satul Fernex ce abia numara 150 de locuitori, in marea majoritate tarani saraci. Construieste aici un conac, reface o biserica, asaneaza mlastini incurajand agricultura, reface satul dupa planurile sale, daruindu-i un teatru, o fantana, un rezervor de apa, strazi si case salubre, o industrie, prin incurajarea ceasornicarilor elvetieni si altor mesteri si negustori. Si nu in ultimul rand, ofera localitatii reputatia numelui sau, rebotezand-o Ferney-Voltaire. Si-a petrecut aici ultimii 20 de ani ai vietii, cei mai fecunzi ca scriitor, filozof si luptator impotriva intolerantei si fanatismului. Domeniul sau capata reputatia de han al Europei, fiind vizitat de numeroase nume celebre ale vremii. La moartea sa, satul numara peste 1500 de suflete si avea o economie infloritoare.

Penultima zi a sederii noastre la Ferney am dedicat-o castelului Voltaire si fermecatoarei asezari pe care nu vreau sa o numesc "comuna", pentru ca ar insemna mult prea putin. Teritoriul tinuturilor Gex se afla acum in Franta, iar Ferney-Voltaire este comuna franceza cea mai apropiata de granita cu Elvetia, dar si de aeroportul din Geneva.

Interesant de stiut ca la 8 km de Ferney-Voltaire se afla si CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire) cu faimosul sau accelerator de particule. Aici se afla si cel mai puternic computer din lume si tot aici a luat nastere internetul (World Wide Web). Exista fizicieni romani la CERN, dar Romania nu este membra a organizatiei, desi tari ca Bulgaria si Ungaria sunt membri cotizanti.

gluma de duminica

2011-08-07T10:49:00.003+03:00

Ca sa incepem sapamana bine, raspund provocarii lui Lumi de a va aduce zambetul pe buze.

Zana cea Buna!

Zana cea Buna spune unui cuplu cu vechime:
- Pentru ca sunteti un cuplu exemplar de mai bine de 25 de ani, as vrea sa va indeplinesc cate o dorinta.
Atunci femeia ii spune:
- As dori sa fac turul lumii alaturi de sotul meu mult-iubit.
Zana isi agita bagheta magica si ca prin minune biletele de calatorie apar in mana femeii. Apoi vine randul sotului.
- Eh, este un moment foarte romantic, totusi o ocazie ca asta nu apare decat o data-n viata. Asa incat, draga mea, imi pare rau, dar mi-as dori o sotie cu 30 de ani mai tanara ca mine.
Femeia este foarte dezamaginta, dar dorinta este dorinta. Zana isi roteste bagheta sa magica si ...abracadabra! Dintr-odata sotul are 90 de ani!

Barbatii sunt cateodata nemernici, insa zanele sunt intotdeauna femei!

suflet rebel - intermezzo

2011-08-05T17:07:00.001+03:00

Weekend placut!

orasul leului

2011-08-04T22:04:00.004+03:00

Cea de-a patra zi a vacantei noastre se anunta ploioasa si rece in toata Elvetia. Prin urmare, gandurile noaste s-au indreptat spre un oras din Franta pe care doar ne-am gandit ca l-am putea vizita vreodata cand ne vom afla in Geneva. Asa ca ne-am spus ca vremea poate nu va fi asa de rea la... Lyon. Stiam putine despre Lyon, insa la sfarsitul zilei aveam sa fi aflat atat de multe!

Asa ca am pornit in zori sa strabatem cei 150 de km de la hotel. Autostrada ne-a dus aproape pana-n centrul orasului. Am platit taxa la dus si la intors, aprox 14 euro de fiecare data, dar autostrazile sunt excelente, chiar si pe portiunile unde se lucreaza la modernizare. Am iesit din cantonul Geneva pe malul Rhonului pe care aveam sa-l reintalnim in apropiere de Lyon. Peisajele superbe!

Lyonul este asezat intr-o zona de campie, la confluenta Rhonului cu Saone-ul. Stiam ca este unul dintre orasele mari ale Frantei, dar abia dupa ce am ajuns acolo ne-am dat seama cat este de mare. In oras se circula pe atatea niveluri, incat la un moment dat ne-am ratacit, intr-un moment de neatentie si nici navigatorul nu a stiut sa ne pozitioneze la nivelul strazii sau a podurilor de deasupra intersectiei in care ne aflam. Dupa intarzierea cauzata de ocolul de cativa km generat de neatentie, am ajuns din nou pe traseu, insa am stat o vreme blocati in traficul infernal. Cautasem inca de la hotel o parcare cat mai aproape de centrul orasului, spre care ne indreptam, insa in intersectia in care eram blocati afisajul parcarii arata ca mai sunt...8 locuri disponibile, apoi 6, apoi 4... si cat pe ce sa intram degeaba in parcare :( iar alta in apropiere nu stiam cat mai dureaza sa gasim. Am fost totusi norocosi :) Francezii au cam acelasi stil de a conduce ca al romanilor, asa ca m-am simtit pe undeva ca-n Bucuresti, insa mult mai aglomerat :) Cand am iesit din parcare ne-am dat seama ca eram langa Opera lyoneza si Primaria orasului. Am intrat intr-un mic magazin de ziare de unde am cumparat o harta (4 euro) fara de care nu am fi reusit sa acoperim atat de multe obiective turistice.

Si acum putina istorie. Primii care au construit aici un oras au fost romanii, pe vremea imparatului Cezar, in teriotoriile galilor. Zidurile vechii cetati, amfiteatrul si alte vestigii pot fi vizitate (noi din pacate nu am reusit sa ajungem). Dupa retragerea romanilor, orasul a continuat sa prospere la confluenta celor doua rauri (Rhone si Saone) si a devenit un oras important in tinutul galilor. Regatul a fost alipit Frantei abia prin secolul al XV-lea. Aici se vorbea un dialect care si astazi se mai regaseste amestecat in franceza vorbita de vechii locuitori. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si-a castigat reputatia de centru al Rezistentei franceze; exista si un muzeu dedicat luptei de rezistenta impotriva Germaniei. Si tot langa Lyon se afla faimoasele podgorii Beaujolais si Cote du Rhone. La Lyon isi are sediul central Interpolul, Euronews, dar si Agentia Internationala de Cercetari asupra Cancerului.

Arhitectura ne-a cucerit din primul moment; este coplesitor de frumoasa. Niciunde nu am mai vazut atat de multe biserici intr-un oras si atat de multe statuete inchinate Maicii Domnului. Aveam sa aflu ca orasul a dezvoltat un cult pentru Ea, considerand ca i-a salvat de epidemia de ciuma din Evul Mediu, dar si de invazia armatelor prusace in anii 1870. De aceea, in cinstea Maicii Domnului lyonezii organizeaza in fiecare an la 8 decembrie "Sarbatoarea luminilor". Numerosi oameni de stiinta si cultura au numele legate de Lyon - Ampere, Antoine de Saint Exupery, fratii Lumiere, Maurice si Jean-Michele Jarre...

Vieux Lyon, orasul vechi situat pe dealul Fourviere, este declarat monument UNESCO. Usor de vazut din orice parte a orasului, dealul este dominat de Catedrala Notre Dame de Fourviere, o bijuterie arhitectonica si antena televiziunii, care este o replica a varfului Turnului Eiffel. Catedrala este unica prin imbinarea stilului romanic cu cel bizantin, rar intalnit la asezamintele catolice. Ca sa ajungem acolo am urcat strazi in trepte si am luat funicularul, iar la intoarcere am trecut prin Gradina Rozariului de la poalele catedralei si apoi alte strazi cu sute de trepte pana la catedrala St Jean, un alt punct de referinta al Lyonezilor. Vremea a fost placuta, cu scurte reprize de ploaie torentiala de care ne-am ascuns prin magazine sau prin pasajele pietonale :)

Ar fi multe de povestit despre locurile minunate pe care le-am descoperit. Ma voi lauda cu aventura dintr-un magazin de ceaiuri din care am ales un sortiment pe care mi-l doream de mult, un amestec de ceai verde si flori de cires, denumit poetic "Fleur de Geisha", cel mai fin ceai pe care l-am baut pana acum.

Daca va planuiti vacante in Franta, nu ocoliti Lyonul; sunt atat de multe de vazut!

clipa de muzica

2011-08-04T10:08:00.000+03:00

orasul celor trei tari

2011-08-03T18:50:00.005+03:00

Pe lista de obiective ratate de anul trecut se afla si Basel, orasul cu populatie in trei tari - Elvetia (cantonul Basel), Franta (regiunea Alsacia) si Germania (landul Baden-Wurtenberg). Dezvoltarea extraordinara a orasului a facut ca acesta sa aiba acum suburbii si in Franta si in Germania si sa devina cel de-al doilea oras ca populatie in Confederatia Helvetica. Situat pe un cot al Rinului care imprima raului directia spre varsarea in Marea Nordului, orasul are la randul sau radacini latine, descoperite de arheologi la cativa km de oras. Aici, in anul 44-43 i. H. a fost ridicata colonia romana Augusta Raurica, la granita imperiului cu triburile germanice.

Insa noi ne-am indreptat spre Basel pentru un alt obiectiv si anume - Gradina Zoologica, fondata in 1874, care se intinde pe 13 ha si detine peste 5600 de specii de animale din toata lumea, avand si reputatia de a se fi specializat in reproductia si cresterea speciilor amenintate cu disparitia. Prognoza ne avertiza ca vom avea perioade insorite in cursul diminetii, amenintate dupa-amiaza cu nori si ploaie. Parcarea gradinii este foarte neincapatoare si am parcat cumva "romaneste", pe un colt ramas liber, dar ne-am platit sederea la taxometru, chiar si in aceste conditii.

Plimbarea prin gradina a durat intreaga zi si parca nu a fost de-ajuns ca sa ne bucuram de tot ce a avut sa ne ofere. Pavilioane multe si diverse; cel dedicat Africii m-a impresionat in mod special, caci pe langa animale adapostea si o expozitie despre cultura si traditiile triburilor africane. Am vazut musuroaie de termite (nu m-as fi gandit!) si chiar cartite in galerii artificiale cu sectiuni expuse la vedere, ca sa le intelegem cum traiesc.

Ploaia ne-a insotit la iesirea din gradina, dar pentru ca ceva timp mai era, ne-am hotarat sa incercam sa vedem putin si din centrul orasului. Aproape ca am renuntat din cauza lipsei unei harti si a circulatiei dificile - pe unele strazi circula tramvaie si masini pe aceeasi banda, pe altele au voie doar biciclistii si transportul urban, iar daca nu cunosti orasul, foarte usor ajungi sa incalci fara sa vrei regulile de circulatie. In fine, era gata sa renuntam cand am reusit sa gasim un loc de parcare cu timp limitat langa Piata Teatrului. Ne-am plimbat plini de admiratie pe stradute, am vizitat biserica de langa teatru (m-a impresionat amestecul de marmura si lemn al podelei, atipic stilului auster al bisericilor reformate). In mai putin de-o ora cerul s-a acoperit de nori negri amenintatori si am iesit din oras cu ploaia dupa noi. A plouat torential aproape tot drumul spre Geneva (250 km).

Wordless Wednesday - spectacolul naturii

2011-08-03T10:45:00.002+03:00

leapsa "La cumparaturi"

2011-08-02T08:23:00.000+03:00

Zina m-a provocat la o leapsa de genul feminin :) careia ii raspund in cele ce urmeaza:

1.Cu cine îţi place să mergi la cumpărături?
De obicei merg singura la cumparaturi, dar de cate ori am ocazia, imi place sa o iau pe Maria cu mine.

2. Te laşi influenţată atunci când cumperi ceva?
Rareori.

3. Cât rezişti la cumpărături?
Din ce in ce mai putin pe masura ce trec anii :) (2-3 ore)

4. Pentru tine cumpărăturile sunt un mod de a te relaxa sau un rău necesar?
Depinde ce cumpar :) Cel mai rau este sa merg la cumparaturi cand nu am chef sa ies.

5. De obicei te abaţi de la lista de cumpărături?
Rareori si doar cand gasesc ceva ce cautam de mult.

6. Iţi place să cumperi şi pentru cei dragi sau ţi se pare un calvar acest lucru?
Cumpar cu placere tot ce e pentru noi.

7. Crezi că uneori exagerezi când vine vorba de cumpărături?
Da, de sarbatori de cele mai multe ori.

8. Eşti un vânător de reduceri/promoţii?
Nu; caut cel mai bun raport calitate-pret.

9. Ce trebuie să aibă un magazin ca să te atragă ?
Sa fie curat si vanzatorii sa fie amabili.

10. Ce magazine ţi se par respingătoare?
Chiscurile de la marginea drumului n-au nimic de-a face cu un comert civilizat.

11. La ce articole ajungi de fiecare dată când faci cumpărături?
CArti, muzica, filme, electronice.

12. Ce nu-ţi place să cumperi deşi ştii că acele lucruri sunt indispensabile?
Nu mi s-a intamplat :)

13. La cumpărături ţi se întâmplă adesea să…
...ma pierd in detalii pe etichetele produselor :)

14. Descrie în trei cuvinte felul în care eşti tu prin magazine
Eficienta, curioasa, interogativa

15. Sfatul tău pentru alţii când vine vorba de cumpărături ar fi…
Nu prea sunt in masura sa dau sfaturi. Cred ca cel mai important e sa nu uiti ce-ai pornit sa cumperi :)))

in inima Elvetiei

2011-08-01T16:47:00.006+03:00

In a doua zi a vacantei noastre, vremea s-a anuntat ingaduitoare pentru centrul Elvetiei, acolo unde inca de anul trecut ne propusesem sa vizitam Ballenberg, muzeu al traditiilor si culturii elvetiene. Situat pe malul lacului Brienz, muzeul in aer liber este inconjurat de Alpii maiestuosi. De la Ferney-Voltaire am parcurs 235 km pana la Hofstetten, in regiunea turistica Switzer Mitteland. Ne-am bucurat sa revedem in trecere Thun si Interlaken pe care le-am vizitat anul trecut.

Asteptarile nu ne-au fost inselate. Am ajuns acolo la ora deschiderii, am asteptat rabdatori la coada lunga de turisti si odata intrati, am fost imediat sedusi de frumusetea parcului cu case traditionale din mai toate cantoanele Elvetiei si animale de ferma (pasari, cai, magarusi, rate, gaste, curcani, iepuri, porci, vaci, capre, oi...). Am admirat expozitia de costume populare si instrumente muzicale traditionale, expozitii de ceasuri, plante medicinale, sculptura in lemn, tesaturi, ba chiar si de coafuri :) Am urmarit cu interes artizanii elvetieni la munca: tesatori, fierari, sculptori in lemn, taietori, producatori de branza si de mezeluri.

Vremea a trecut asa de repede! La ora inchiderii ne-am despartit cu greu de aleile marginite de vredeata si gradini de flori sau de legume, dar si de animalutele cu care ne-am jucat (le-am mangaiat pe toate). La ora pranzului turistii serveau mancarea din pachetul de acasa sau puteau servi mancare gatita de la resaurantele amenajate in hanurile traditionale din parc, iar daca preferau ceva facut de mana lor, exista spatii special amenajate unde administratia parcului iti ofera conditii pentru un gratar :))) - de la vatra, lemne sau carbune, sursa de apa si desigur, mese si banci rustice. Daca initial ne-am cam speriat sa vedem fumul iesind dintre tufisuri, ne-am linistit rapid cand am constatat ca totul e organizat si perfect legal :)

Vremea s-a aratat generoasa si chiar daca n-am vazut varfurile Alpilor din cauza norilor, razele soarelui ne-au insotit in plimbarea noastra fara sa ne aminteasca de canicula de-acasa.

istorie, muzica, fotbal...

2011-07-30T22:32:00.003+03:00

Despre toatea acestea am aflat cate ceva la Nyon, in dupa-amiaza primei zile de vacanta. Din Yvoire am trecut cu masina din nou prin Geneva, pe langa Jetul de apa, Gradina engleza, traversand podul Mont Blanc peste Rhone pentru a ajunge pe celalalta parte a Lacului Leman, la Nyon. Prin urmare din Franta am intrat din nou in cantonul Geneva pentru ca apoi sa trecem pentru cativa km in cantonul Vaud, unde se afla orasul Nyon (vreo patruzeci si ceva de km din Yvoire).

Nu stiam prea multe despre Nyon; de pe marginea autostrazii este semnalizat Castelul Nyon. Asa incat primul lucru a fost sa cautam castelul. Biletul nu e foarte scump (8 franci) si cu acelasi bilet pot fi vizitate si alte doua muzee aflate in apropiere - Muzeul Lacului Leman si Muzeul de Istorie Romana. Din pacate am ajuns destul de tarziu pentru a vizita si restul muzeelor, dar ne-am bucurat de ceea ce am vazut in interiorul castelului. Expozitii de arta, picturi, expozitii legate de obiceiurile si traditiile nyoneze, printre care o superba expozitie de ceramica si portelan. Surpriza ne astepta afara, la incheierea turului in castel - soarele ne zambea, rasplatindu-ne rabdarea si curajul de a infrunta ploaia :))) Din curtea interioara a castelului se poate admira o gradina de legume - potagerie - si o priveliste superba asupra lacului si Alpilor. Chiar daca nu am zarit Mont Blancul, ne-am bucurat sa zarim Yvoire pe partea cealalta a lacului. Am facut apoi o plimbare prin parcul roman, de-a lungul vechiului zid al cetatii. La capatul lui am descoperit cele trei coloane corintiene de pe vremea romanilor care au fondat orasul pe vremea Imparatului Iulius Cezar, in colonia Iulia Equestris. De la Nyon spre Muntii Jura a fost amenajata o linie defensiva antitanc in timpul celui de-al doilea razboi mondial, numita Linia Toblerone, dar fara nici o legatura cu ciocolata purtand acelasi nume :)))

Despre Nyon mai stim ca gazduieste sediul UEFA, dar am descoperit cateva zile mai tarziu ca aici se desfasoara si cel mai mare festival de muzica in aer liber din Elvetia - Paleo. Peste cateva zile orasul si imprejurimile sale aveau sa fie sufocate de multimea de turisti elvetieni si europeni veniti la festival. Plimbarea pe strazile inguste ale orasului a fost relaxanta. Putini au fost cei care au sperat, ca si noi, ca ploaia se va opri in acea dupa-amiaza de duminica.

Ne-am intors la hotelul nostru din Ferney-Voltaire obositi si "murati", dar plini de speranta pentru a doua zi. Initial aveam de gand sa urcam in Alpi, spre Brigue-Glise, dar prognoza arata frig crunt si ploaie acolo, asa ca am fost nevoiti sa schimbam planurile. Despre asta insa, intr-o alta postare :)

un sat... inflorit

2011-07-29T13:00:00.008+03:00

Inca din prima zi a vacantei noastre am fost supusi unui test dur, pe care credem noi ca totusi l-am trecut, avand in vedere cum s-a incheiat ziua.

Inca din ajun norii jucau leapsa pe cer, fara sa le pese ca ne uda in goana lor. Alpii abia se intrezareau si asta nu parea a fi un semn bun pentru prima zi a vacantei. Orice planuri am fi avut pentru vizite in Alpi la altitudini ridicate erau puse sub semnul intrebarii.

Am hotarat totusi ca in prima zi sa ne tinem de planurile initiale, indiferent de vreme. Asa ca, desi duminica a inceput cu o ploaie torentiala, ne-am urcat in masina si am pornit spre... Yvoire, la numai 40 km de Ferney-Voltaire. Am traveresat cantonul Geneva si am trecut granita cu Franta pentru doar cativa km in regiunea Rhone-Alpes pentru a ajunge la "le village fleuri".

Despre Yvoire aflasem anul trecut, plimbandu-ne in Geneva pe faleza Lacului Leman. Mi-am propus ca la urmatoarea calatorie sa o includem in traseu si acum ne consideram norocosi ca am facut-o, chiar si pe ploaie.

Daca vremea ne-ar fi ajutat, cu siguranta am fi preferat vaporasul din Geneva pana in micul sat Yvoire. Satul este consierat cel mai vechi burg medieval locuit din Franta, iar in ultimii 50 de ani si-a legat istoria de flori. Initial sat de pescari, Yvoire este situat pe o mica peninsula care ingusteaza Lacul Leman, impartindu-l in "lacul mic" si "lacul mare". Castigator a numeroase premii horticole, satucul este renumit prin existenta Gradinii celor 5 simturi (Jardin des Cinq Senses), aranjata ca un labirint menit sa incante toate simturile.

Din pacate ploaia torentiala ne-a impiedicat sa vizitam gradina, insa nu ne-a impiedicat sa ne bucuram de frumusetea caselor, a pontonului unde am hranit lebedele si ratustele, a numeroaselor magazine si restaurante cochete.

Dupa-amiaza era programat un concert in aer liber in piata de langa biserica, insa scena uda a ramas goala (spectacolul a fost anulat din cauza vremii). Yvoire trebuie neaparat revazut intr-o zi cu soare.

Am stat in frigul de 12 grade si ploaia torentiala cat am putut, ca sa vedem totusi satucul itoresc si spre dupa-amiaza am hotarat sa ne-ncercam norocul pe malul celalalt al lacului, la Nyon.

suflet rebel - intermezzo

2011-07-29T10:08:00.000+03:00

din nou acasa

2011-07-28T20:57:00.004+03:00

De aseara suntem in sfarsit acasa, la Bucuresti. Am parasit luni dimineata Augsburgul, cu lacrimi in ochi la despartirea de prietenii dragi de acolo, iar luni seara am ajuns in Arad, unde am facut o escala de doua nopti la unchiu' Mircea si ne-am odihnit inainte de a da piept cu soselele supra-aglomerate ale patriei. Ploaia a plecat odata cu noi din Augsburg si am mers in urma ei pana la Arad. Din pacate, cum se intampla de obicei, nu a trecut Carpatii, iar in Bucuresti am regasit azi canicula de care am fugit acum doua saptamani.

Incerc sa descalcesc amalgamul de ganduri, amintiri, emotii si caut firul cu care voi incepe sa impletesc povestea scurtei noastre vacante. Se spune ca e bine sa fii atent cu ceea ce-ti doresti, caci s-ar putea sa primesti din plin. Ei bine, pentru ca noi am fugit de canicula, am avut parte de zile racoroase si ploioase, dar nu ne-am plans si ne-am ajustat planurile astfel incat sa profitam de ceea ce se putea in conditiile date.

Am gasit cazare foarte buna langa Geneva, dar in partea franceza, in comuna Ferney-Voltaire, care numai a comuna nu arata (in acceptiunea noastra, desigur :)). Are o poveste foarte interesanta, legata de marele Voltaire, desigur, dar despre asta mai tarziu, cand ii va veni vremea.

Calatoria noastra a insemnat 5900 km parcursi in 13 zile, 9 orase vizitate in 3 tari si peste 2000 de fotografii.

Si pentru ca saptamana trecuta sufletul rebel a fost Ozzy Osborne, am incheiat calatoria noastra pe ritmurile sale "Mama, I'm Coming Home". Dar povestea mea e abia la inceput :)

Va urma...

suflet rebel - intermezzo

2011-07-22T10:59:00.005+03:00

Gazing through the window at the world outside
Wondering if Mother Earth will survive
Hoping that mankind will stop abusing her, sometime

After all there's just the two of us
And here we are still fighting for our lives
Watching all of history repeat itself, time after time

I'm just a dreamer, I dream my life away
I'm just a dreamer, who dreams of better days

I watch the sun go down like everyone of us
I'm hoping that the dawn will bring a sign
A better place for those who will come after us this time

I'm just a dreamer, I dream my life away, oh yeah
I'm just a dreamer, who dreams of better days

Your higher power may be God or Jesus Christ
It doesn't really matter much to me
Without each others help there ain't no hope for us
I'm living in a dream, a fantasy
Oh yeah, yeah, yeah

If only we could just find serenity
It would be nice if we could live as one
When will all this anger, hate and bigotry be gone?

I'm just a dreamer, I dream my life away, today
I'm just a dreamer, who dreams of better days, ok
I'm just a dreamer, who's searching for the way, today
I'm just a dreamer, dreaming my life away
Oh yeah, yeah, yeah

Wordless Wednesday - ce canicula!?

2011-07-19T23:54:00.003+03:00

Ce canicula? Noi n-am auzit nimic!

clipa de muzica

2011-07-18T16:48:00.001+03:00

Mi-este foame de muzica
Prea multe cuvinte cad prin parcuri,
tone de frunze moarte,
Mi s-a acoperit trupul.
Orchestra de muzicanti orbi, cantand
La paul zapezii, in care agonizeaza
privighetoarea albastra.
Vantul, tropotindu-si sabotii pe tabla acoperisului,
Vapoarele rosii pe cocoasa norocoasa a marii,
Cea care alearga repede, nu se stie unde.
Mi-este foame de muzica,
Mi-este dor de o poezie despre luna.

Mara Nicoara - "Foame"

Un cantec despre luna imi zboara printre ganduri suficient de mult in ultima vreme ca sa ma determine sa-l fredonez, desi nu pot spune ca sunt intr-o stare melancolica :)

let's... Swiss again ;)

2011-07-15T15:54:00.000+03:00

Gata de drum? Inca nu sunt sigura ca pot raspunde afirmativ, dar ce e sigur este ca azi urcam bagajele-n masina si o luam "la trap" spre zari mai... racoroase. O saptamana la poalele Alpilor ar trebui sa ne spele de canicula din Bucuresti si sa ne reincarce bateriile pentru a doua parte a verii. Pentru ca anul trecut am vazut atatea locuri frumoase si lista de obiective turistice a fost prea lunga pentru timpul pe care l-am avut la dispozitie, am hotarat sa revenim anul acesta. Iar la intoarcere vom petrece un weekend la prietenii nostri din Augsburg :) de care ne e tare dor.

Vremea se anunta racoroasa si chiar ploioasa, dar asta nu ne va incurca planurile de a ne simti bine. Ca de obicei, suntem ambitiosi, caci vrem sa vedem cat mai multe si sa ne intoarcem cu tolba plina de amintiri frumoase.

Pentru prietenii mei bloggeri am pregatit postari de... vacanta, cat sa nu ma uite :) In masura in care voi avea acces la internet, o sa le raspund comentariilor (pe care le astept cu drag si aceeasi nerabdare) si voi participa la principalele evenimente ale blogosferei.

suflet rebel - 19

2011-07-15T09:03:00.002+03:00

Voi aminti azi despre grupul de baieti rai de Hollywood care-au ajuns pe culmile rockului fiind influentati, dupa cum marturisesc chiar ei, de formatii ca The Rollng Stone, Queen, AC/DC, Led Zeppelin. Formatia se identifica cu co-fondatorul ei; cand spunem Axl Rose, spunem "Guns N'Roses". Chiar daca Tracii Guns, chitaristul trupei, a parasit formatia, numele ei a ramas neschimbat. Cu 100 de milioane de albume vandute in lumea-ntreaga, Guns N'Roses si-a castigat un loc fruntas in preferintele hard-rock.

Raman fidela hiturilor de inceput ale formatiei si trebuie sa recunosc ca nu le-am ascultat ultimele albume.

"Knockin' on Heaven's Door" a fost compusa de Bob Dylan in 1973 pentru coloana sonora a filmului "Pat Garrett & Billy the Kid", in care Dylan a si jucat un mic rol :) Totusi, interpretarea celor de la Guns N'Roses ramane una de referinta.

14 Juillet

2011-07-14T10:28:00.000+03:00

De Ziua Frantei va propun sa petrecem pe ritmul catorva melodii de suflet ale artistilor francezi :)

Vive la France!

Wordless Wednesday - somnul de frumusete

2011-07-13T07:59:00.002+03:00

Sssst! Priviti in liniste, sa nu-i trezim :))

un gand...

2011-07-12T09:38:00.002+03:00

Daca oamenii ar vedea Pamantul din spatiu, poate-ar realiza ce distrug cu lacomia si neglijenta lor - Pamantul este singura noastra casa, in care vor locui si copiii si nepotii nostri.

greu de ghicit :)

2011-07-09T20:40:00.001+03:00

Joi dimineata v-am provocat sa ghiciti pe unde mi-am petrecut cateva zile din saptamana ce tocmai se incheie. Cateva bloggeritze mai curajoase au incercat sa ghiceasca ori si-au manifestat curiozitatea. Si pentru ca au incercat, merita aprecierea mea, care vine sub forma unei diplome! Ninu, desi ai fost tentat sa vinzi informatia, pentru ca totusi n-ai facut-o vei primi si tu diploma in cauza, desi mi-e teama ca nu se poate compara cu o clatita bine facuta ;)

Si ca sa nu va mai tin atata pe jar, va dezvalui acum ca imaginea din postarea de joi este catedrala Alexander Nevski din Sofia.

Am plecat marti dimineata spre Sofia si fiind un drum cu totul necunoscut cu masina pentru noi, ne-a luat cam 6 ore sa ajungem din Bucuresti la Sofia. Mai aproape decat Aradul :) aprox. 380 km.

Poate ca soselele lor nu sunt noi, dar au un avantaj pe care l-am apreciat - nu sunt aglomerate. Lanurile de grau si de floarea-soarelui ne-au furat repede privirile, iar dupa ce am ajuns in zona muntoasa Stara Planina am admirat crestele impadurite si vaile adanci. La aproximativ 100 km de Sofia am intrat pe autostrada A2 care ne-a dus pana la intrarea in capitala Bulgariei. Navigatorul si-a facut bine treaba si ne-a lasat in parcarea Hotelului Hilton. Din camera am avut norocul sa admiram Muntii Vitosha care marginesc Sofia in partea de sud.

Poate ca prima impresie ca turisti veniti dintr-o tara vecina, parte a fostului bloc comunist este diferita de perceptia unui turist occidental. Majoritatea turistilor occidentali calatoreau in grup, cu ghid, o alegere inspirata avand in vedere ca traditiile, limba, alfabetul si realitatile sociale sunt atat de diferite. Noi intr-un fel ne-am simtit ca acasa. Dar am luat hotararea sa iau cu mine in gand si sa privesc numai partea frumoasa a ceea ce urma sa descopar la Sofia. Si aici voi include multimea de parcuri verzi, chiar daca poate nu toate gradinile sunt la fel de ingrijite ca ale Bucurestilor. Istoria si traditiile sunt bine pastrate, chiar daca poate nu sunt suficient de bine puse in valoare. Am gasit cu greu un ghid turistic si o harta a Sofiei la hotel, iar pe unde am umblat indicatoarele destul de zgarcite. In plus, comunicarea cu localnicii in alta limba decat bulgara (am incercat engleza) este foarte greoaie, desi s-au aratat in toate cazurile foarte binevoitori; noroc ca micul ghid turistic continea si cele mai uzuale cuvinte si expresii in bulgara; s-a dovedit a fi foarte util.

Am incercat sa vizitez cam tot ce era de vizitat:
- parcul Bulgaria in care se afla Palatul Culturii (ridicat de comunisti la inceputul anilor '80) si monumentul luptei comuniste (in curs de demolare)
- biserica Nedelya (care a suferit in urma exploziei pusa la cale de comunisti in 1925 intr-un atentat asupra regelui);
- superbul monument al Sofiei (ridicat in 2001);
- rotunda Sf. Gheorghe (cea mai veche cladire din Sofia - sec.IV, constrita sub nivelul solului, pentru ca turcii nu le dadeau voie sa-si construiasca bisericile "la vedere");
- ruinele romane din apropiere;
- Halele restaurate ale vechii piete a orasului;
- moscheea Banya Bashi;
- baile turcesti din apropiere unde se afla izvoare cu apa termala;
- Presedintia cu ostasii din garda in uniformele traditionale;
- biserica ruseasca si statuia lui Puskin din parcul de alaturi;
- Casa Armatei - renovata;
- catedrala Alexader Nevski cu turlele sale aurite care poarta numele tarului rus care i-a ajutat sa scape de invazia hoardelor vikinge din nord (in 1240) a fost ridicata in onoarea tuturor armatelor rusesti, ucrainiene, modovenesti si romanesti care i-au ajutat de-a lungul istoriei;
- biserica Sf. Sofia (austera in caramida rosie, totusi impresionanta);
- cladirea Parlamentului in fata careia se afla impresionantul monument al regelui Osvoboditel cu statuia ecvestra a Tarului Alexandru al II-lea si unde sunt aduse multumiri si regelui Carol I al Romaniei si trupelor romane care au luptat pentru eliberarea Bulgariei de sub turci in 1877;
- monumentul revolutionarului Vassil Levski ridicat in locul unde acesta a fost spanzurat de turci in 1873;
- biserica Boyana, monument UNESCO, din satul cu acelasi nume aflat in apropierea Sofiei
- imensul parc Borisova

Una peste alta a fost o calatorie frumoasa si interesanta, caci n-am calatorit niciodata pana acum la sud de Dunare. Ne-am intors in tara joi noaptea, cand am reusit sa scot un super-timp cu masina de la Sofia pana acasa la Bucuresti - 5 ore ;)

3, 2, 1... ignition!

2011-07-08T18:01:00.006+03:00

Mai putin de 25 de minute au mai ramas pana la lansarea ultimei navete spatiale americane - Atlantis, intr-o misiune de 12 zile pe Statia Spatiala Internationala.

Cu mic, cu mare, americanii au pornit spre Cape Canaveral sa fie martori la sfarsitul erei navetelor spatiale. De-acum inainte, consortii private se vor ocupa de trimiterea astronautilor si a proviziilor cate Statia Spatiala Internationala. Americanii promit sa-si concentreze de-acum eforturile pentru a deschide noi frontiere in calatoriile spatiale - pe Marte, pe asteroizi...

Calatorie frumoasa, Atlantis! Sa va intoarceti cu bine!

Pentru Florida este totusi o perioada grea, caci mii de specialisti si muncitori de la cosmodromul Cape Canaveral s-au trezit dintr-o data fara munca; vor ingrosa si ei randurile celor care-si cauta in plina criza un loc de munca.

suflet rebel - 18

2011-07-08T12:44:00.007+03:00

Am asteptat cu nerabdare vinerea aceasta ca sa pot scrie despre o formatie rock de suflet care va concerta la Bucuresti duminica, 10 iulie, intr-un turneu european care a inceput in 8 iunie la Zagreb si se incheie in 31 iulie la Lisabona. Jon Bon Jovi si Riche Sambora la Bucuresti! Acum cativa ani nici nu am fi indraznit sa speram...

Fredonam refrenele lui Bon Jovi in liceu si in studentie si mai tarziu le-am cautat cu inversunare albumele; nu gaseam nimic la noi in Romania acum ceva ani si nici internet n-aveam... de You Tube nu era vorba. Am reusit, ca si in alte cazuri, sa gasesc un album The Best Of in timpul unei calatorii la Londra. Daca la Zavvi nu gasesti, atunci unde? :)) Si mai fericita am fost sa descpar in interiorul albumului "Croassroad" un mic poster cu autograf. Yeeeee!

Lista mea de preferinte este prea lunga, dar dac-ar fi totusi sa aleg doar cateva...

Si pentru ca luni, 11 iulie, este ziua lui Richi Sambora, ii urez de pa acum "La multi ani!"