luni, 29 octombrie 2018

catifea si matase, o provocare

E ciudat sa revin pe blog dupa doi ani de pauza. Nu, n-am stat degeaba, m-am ocupat intens cu altele... insa n-a mai fost timp de prea multe pauze de ceai. Mirelei trebuie sa-i multumesc ca m-a scos din ale mele cu o tema provocatoare pentru rubrica ei de povesti parfumate. Am chiulit deseori la apelul ei, dar cred ca deja ma cunoaste; cand am ceva de spus, o fac, iar in rest, le cam tac. Asadar iti multumesc, Mirela ca nu ai renuntat la mine!

Pentru cei care nu ma stiu, mentionez ca nu sunt o cunoscatoare in ale parfumurilor, insa cele cateva pe care le-am avut si le am au intrat in viata mea in clipe speciale si mi-au facut simturile sa vibreze. In cazul meu, memoria olfactiva se impleteste strans cu memoria afectiva.




Noaptea-i invalui in catifeaua ei tandra si stralucitoare. Nu degeaba plutea intre ei o asteptare, ca o emotie timida, caci acea sarbatoare dintre ani nu era o noapte ca oricare; era prima petrecuta impreuna. Plutira pe clipele ramase pana la miezul noptii, imbratisati ca-ntr-un dans fara muzica. Timpul paru sa se opreasca cand el ii sopti tandru “Am ceva pentru tine…” si-i puse in mana o cutiuta cu reflexe voluptoase, aurii. Ar fi ramas in clipa aceea o vesnicie, cu inima bubuindu-i asurzitor. Ea stiu ca e mult mai mult in gestul lui, in alegerea de-ai oferi un cadou; ii oferea promisiunea unui  "impreuna", acel “noi doi” pe care si-l dorea din tot sufletul si la care nu indraznea sa spere. Abia astepta sa inceapa acel viitor in care se va lasa invaluita de matasea parfumului in clipele lor cele mai speciale; ii va pastra amintirea mult timp dupa ce stropii pretiosi se vor fi terminat, dupa ce se vor fi casatorit, dupa ce va fi venit pe lume copilul lor… Si azi, dupa mai bine de douazeci de ani, amintirea acelui cadou ii este cea mai draga. De cate ori se strang in brate, aroma lui e mereu prezenta. Catifea, matase, iubire… toate au intrat in acea sticluta cu parfum ca-ntr-un elixir al destinului.



sursa foto 

Mai multe povestiri parfumate, in blogul Mirelei.

14 comentarii:

  1. Imi pare bine de regasire, Alina!
    Iar povestea ta este frumoasa si aromata si plina de dragoste! Si genereaza o stare de bine!

    Orice ai face sa-ti fie bine si sa ai bucurii! Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, Suzana! Ma bucur si eu sa te reintalnesc in blogosfera. Preocuparile mele de-acum imi consuma cam tot timpul, dar ma pierd cu voluptate in ele. Posibil sa scriu si despre asta candva. Toate cele bune iti doresc si multumesc pentru vizita! Cu drag!

      Ștergere
  2. Bun revenit! :)
    Cat de magice sunt amintirile si ce parfum deosebit si unic le invaluie, pe fiecare :)!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Da, parfumul iubirii e unic! O zi frumoasa si toate cele bune!

      Ștergere
  3. Dragă Alina,
    Bine ai revenit!
    Mă bucur că eu sunt vinovată pentru povestea aceasta frumoasă și mă bucur să citesc rândurile tale, scrise cu multă emoție și sensibilitate.
    Frumos parfum, sticluța e absolut superbă!
    O zi minunată îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu ma bucur ca ti-a placut. Cateodata e nevoie de stimulul potrivit. Am mai urmarit eu, ocazional si cu umilinta necunoscatorului, povestile condeierilor, dar de data aceasta am simtit ca am si eu ce prezenta. Multumesc inca o data pentru aceasta provocare!

      Ștergere
  4. Și eu am făcut o pauză destul de mare la scris. Foarte rar am reușit să mai scriu pe blog! Recunosc că mi-a fost dor,dar exact cum spuneai într-un comentariu e nevoie de motivația potrivită. Mă bucur că ai scris pentru că ai creat o atmosferă plăcută ce m-a făcut să rememorez amintiri proprii. Minunat! Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. O poveste de iubire care dureaza o viata. Doi oameni care, inca, danseaza fara muzica, invaluiti in voalul parfumat al iubirii ce-i uneste.
    Zile senine iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  6. nu stiu de ce dar chiar m-au emotionat foarte tare randurile scrise de tine
    multumesc pentru aceasta emotie!

    si eu scriu rar pe blog, Povestea Parfumata fiind unul dintre motive :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Cand un lucru, o emotie si o intamplare raman peste timp ca intr-un scenariu perfect....e clar ca s-a creat un parfum acolo, dincolo de cel care se poate pulveriza dintr-o sticluta cu nume ales. Ferice de cei doi...

    Multumesc pentru bucuria de a citi ceva atat de delicat. Un sfarsit de saptamana cu parfum de bucurie va doresc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Fiecare iubire are propriul ei parfum. Norocosi cei doi din povestea ta ca si-au gasit si pastrat parfumul atâția ani :).

    RăspundețiȘtergere
  9. Ce surpriză plăcută și...parfumată!
    Bine ai revenit! Numai bine și zile frumoase! :-)

    RăspundețiȘtergere
  10. Trebuie neapărat să caut informații despre parfum. Cred că, așa cum îl recomandă numele, este un parfum plin de mister, floral, iar povestea ta plină de promisiuni.
    Seară frumoasă să ai, Alina!
    Bine te-am găsit! 😊

    RăspundețiȘtergere