vineri, 31 mai 2013

suflet rebel - 48

Episodul de azi al telenovelei rock ne poarta in timp intr-o epoca cunoscuta sub numele "flower power". In Anglia sfarsitului anilor '60, un muzician talentat formeaza o trupa care incepe sa aiba succes la inceputul anilor '70 cand au inceput sa foloseasca chitara electrica si stilul lor a definit un nou gen in rock - glam rock. Au trecut prin ce trecea orice trupa la acea vreme - drugs, sex and rock'n roll. Povestea si succesul lor par sa fi ramas in acea epoca, caci trupa s-a destramat in 1977, dupa moartea talentatului muzician. La cativa ani  distanta si ceilalti membri ai trupei vor deceda la randul lor, asa incat nu a mai fost nicio sansa sa revina pe scena. Noroc ca cei din generatia noastra inca-si mai amintesc de ei, de Marc Bolan si ai sai "T.rex". Mi-as dori ca cei mai tineri sa le descopere muzica cu aceeasi placere cu care o fredonam unii dintre noi in copilarie.













Weeked placut!

joi, 30 mai 2013

Bach to Basics

Dupa o alta zi petrecuta la tara printre randurile de vie, aseara mi-am permis un rasfat la care de ceva vreme am sperat - un concert Alexandru Tomescu la Catedrala Romano-Catolica Sf Iosif din Bucuresti. Pentru ca era anuntata intrare libera, fara bilete, am plecat de-acasa ceva mai devreme si am avut astfel ocazia sa particip la liturghie.


A fost pentru prima oara cand am participat la o slujba intr-o biserica catolica si asa am aflat de sarbatoarea de astazi, Trupul si Sangele Domnului, pe care noi ortodocsii n-o avem in calendarul religios. Stiam ce semnifica eucharistia, dar nu stiam ca se si serbeaza. Am aflat mai multe de la preotul catolic, care a povestit despre originile indepartate ale acestei sarbatori. Carmen i-a dedicat astazi o pagina pe blogul ei si astfel am aflat ca sarbatoarea este atat de importanta, incat este zi libera in landurile majoritar catolice din Germania.



Am avut cateva momente sa admir biserica in interior, desi n-am reusit sa fac prea multe poze, caci s-a umplut rapid de lumea care la fel ca mine aflase ca in seara aceasta Alexandru Tomescu va canta Bach la faimoasa vioara Stradivarius Elder-Voicu la care a castigat prin concurs dreptul de a canta timp de cinci ani. Violonistul este celebru nu doar pentru talentul sau, dar si pentru faptul ca de ani buni organizaeaza turnee de popularizare a muzicii clasice. Turneul Stradivarius de anul acesta s-a numit "Bach to Basics" si a fost dedicat strangerii de fonduri pentru fundatia "Hope and Homes for Children" din Romania. 

In ciuda faptului ca in scurt timp biserica a devenit neincapatoare si oamenii se straduiau sa stea oriunde se gasea loc liber, in clipa in care violonistul a inceput sa cante, toate agitatia a incetat prin farmec, iar sonatele si partitele de Bach pentru vioara solo BWV 1001-1006 si-au facut loc de indata in sufletul fiecaruia. Fiecare parte a concertului aducea in biserica lumina de o alta culoare, in acord cu atmosfera muzicii - albastru, rosu, violet. Probabil in pregatirea sarbatorii de a doua zi, sfantul lacas era plin de flori - crini si trandafiri, asa incat pana la urma aproape toate simturile ne-au fost incantate. 




Am plecat tarziu spre casa, relaxata si cu zambetul pe buze, in ciuda oboselii de peste zi, cu aceeasi convingere ca un concert intr-o biserica catolica este cu adevarat un eveniment deosebit.

Mai multe imagini si impresii proaspete despre turneul Stradivarius de anul acesta gasiti chiar pe pagina de Facebook a lui Alexandru Tomescu.

marți, 28 mai 2013

intre carte si film

N-am mai scris de ceva vreme despre carti si filme, desi subiectul dospeste de ceva vreme in lista de postari nefinalizate.

Un titlu de film m-a dus recent la lectura unei carti de Nicholas Sparks - "Safe Haven" (tradus de ai nostri "Refugiul"). Auzisem de filmul care anunta un subiect interesant, dar cand am gasit intamplator cartea pe rafturile unui supermarket, m-am hotarat instinctiv sa o citesc inainte de a vedea filmul. Un subiect sensibil, abordat cu multa emotie de autor, care prezinta drama violentei domestice din toate unghiurile, ale victimei, ale agresorului si ale martorilor tacuti sau implicati. Trebuie sa recunosc ca am citit-o pe nerasuflate.


Nu intamplator am ales sa va arat coperta originala a cartii, pentru ca mi se pare acum mult mai inspirata decat cea folosita dupa aparitia filmului. Desi a beneficiat de un regizor talentat (Lasse Halstrom), filmul m-a dezamagit, pentru ca s-a indepartat destul de mult de ideea cartii, transformandu-se intr-o palida re-editare a faimosului "In pat cu dusmanul" (1991). Mi-as fi dorit ca Nicholas Sparks sa-si promoveze cu mai multa inversunare cartea si sa reuseasca sa-i demonstreze regizorului ca farmecul locatiei, doi actori frumosi si o serie de clisee cinematografice nu vor reusi sa aduca filmului succesul pe care l-ar fi meritat.



Dar o sa va dau si exemplul din cealalta extrema, cand o echipa de film care intelege si onoreaza subiectul cartii reuseste sa creeze o bijuterie cinematografica. Anul trecut, sotul meu mi-a facut un cadou deosebit cand a venit dintr-o calatorie de peste ocean - cartea "The Descendants" a lui Kaui Hart Hemmings.


Ma bucur de cate ori reusesc sa citesc o carte in varianta originala, mai degraba decat traducerea ei in romaneste. Daca pe cea a lui Nicholas Sparks am citit-o pe nerasuflate, pe aceasta am citit-o cu rabdare, pentru ca am simtit nevoia sa inteleg si sa rezonez cu sentimentele si frustrarile eroilor.

Regizorul Alexander Payne a redat intocmai spiritul cartii, poate si pentru ca s-a implicat personal in scrierea scenariului, pentru care de altfel a si primit un Oscar (pentru scenariu adaptat). George Clooney a simtit potentialul acestei ecranizari si apare pe lista producatorilor, dar si in distributie, pentru rolul principal primind premiul Asociatiei Criticilor de Film in 2012. Eu am ramas cu o impresie placuta, mai ales ca rareori mi-a fost dat sa nu pot alege - cartea sau filmul, pentru ca ambele sunt reusite in aceeasi masura.



Am lasat pentru final cateva filme cu scenariu original pe care vi le recomand cu caldura. Mi-au iesit intamplator in cale pe diverse canale TV la un moment dat si m-am considerat norocoasa ca astfel le-am putut descoperi.

Voi incepe cu "Rails & Ties" (2007), prima tentativa regizorala a lui Alison Eastwood (da, fiica celebrului Clint) pe un scenariu de Micky Levi. Un film de buget mic, cu actori celebri - Kevin Bacon si Marcia Gay Harden care n-au nevoie decat de o partitura buna si un dirijor talentat ca sa aduca pe micile ecrane o poveste emotionanta care impleteste in moduri nebanuite destinele eroilor.



Un alt film deosebit care s-a bucurat de un asa succes incat a devenit musical pe scenele englezesti este "Billy Elliott" (2000) a regizorului Stephen Daldry (cunoscut mai tarziu pentru "The Hours" si "The Reader") pe un scenariu de Lee Hall, care mai apoi a scris si cartea dupa film si versurile musicalului cu acelasi nume. Dar filmul este renumit si pentru ca l-a lansat pe copilul (pe atunci) actor Jamie Bell, care de altfel a si primit un BAFTA pentru tinere talente pentru rolul din acest film. O tema aparent simpla, dar in acelasi timp dramatica in contextul tulburarilor sociale din timpul grevelor minerilor din Anglia anilor '80.



Si pentru final am lasat un film suedez pe care l-am vazut pentru ca Peter Stormare joaca in el - "Varg" (Lupul, 2008), premiat la Festivalul de film de la Montreal, in regia lui Daniel Alfredson, cunoscut mai degraba pentru filmele din seria Millenium. Scenariul Kerstinei Elkman (membra a Academiei Suedeze) propune o incursiune in lumea dura si uneori neinteleasa a crescatorilor de reni de origine Sami. Un film greu de gasit, dar care merita cautat; HBO Romania l-a difuzat de cateva ori iarna aceasta.



Sper ca v-a facut placere pauza de ceai petrecuta printre filme si carti.

luni, 27 mai 2013

surpriza de luni

Saptamana acesta a inceput cu o surpriza placuta pe care mi-a facut-o Alexandra incluzandu-ma in lista ei de bloggerite preferate pentru "The Versatile Blogger Award". In semn de multumire, ii dedic o melodie faimoasa a lui Henri Mancini:



Si daca ar fi sa-ti spun Alexandra cateva lucruri despre mine, cred ca acestea ar fi:
- sunt un Sagetator tipic :)
- iti impartasesc placerea de a citi
- sunt un cinefil impatimit
- ascult cu placere muzica buna, indiferent de gen
- ma bucur ca si tine de indeletnicirile manuale - cos, desenez, mesteresc obiecte deco
- cand eram copil imi doream sa ma fi nascut baiat, ca sa pot face si eu tot ce faceau fratele si verii mei alaturi de care am copilarit

Iata cui daruiesc la randul meu acest premiu, pentru ca le urmaresc bloggurile constant si cu placere:

http://vis-si-realitate-2.blogspot.ro/
http://minnieme22.blogspot.ro/
http://poorbuthonest.wordpress.com/
http://mellymirror.blogspot.ro/
http://imagesinateacup.blogspot.ro/
http://handmadeina.blogspot.ro/
http://handmadeincovasna.blogspot.ro/
http://zinnaida.ro/
http://www.zgomotulgandului.com/
http://dragosteoarba.blogspot.ro/

Daca doriti sa dati la randul vostru mai departe acest premiu, iata regulile:

1. Mulţumește-i persoanei care te-a nominalizat.
2. Include link-ul către blogul respectiv.
3. Selectează 15 bloggeriţe pe care le-ai descoperit recent sau pe care le urmăreşti constant.
4. Lasă un link la ultima lor postare pentru a le anunţa.
5. Spune-i persoanei care te-a nominalizat 7 lucruri despre tine.



vineri, 24 mai 2013

suflet rebel - 47

Multa vreme inainte sa le fredonez refrenele aveam senzatia ciudata ca ascult Metallica sau Foo Fighters, desi nu puteau fi acestia. Abia dupa ce am aflat ca trupa in cauza a cantat multe coveruri Led Zeppelin si Metallica mi-am explicat senzatia. In orice caz, vocea lui Chad Kroeger, solistul trupei este facuta pentru rock. Si pana sa va divulg numele formatiei, va voi mai spune ca este cea mai de succes trupa rock din Canada si numele a fost sugerat chiar de unul din membrii trupei care si-a amintit cum dadea restul pe vemea cand lucra la Starbucks: "Here's your nickel back."Dincolo de imensul succes al melodiei "How You Reminde Me", pentru mine raman emblematici cu faimosul "Hero" a carui faima au impartit-o cu Josey Scott. Haideti sa incepem deci weekendul pe ritmurile trupei Nickelback.
















marți, 21 mai 2013

din cutiuta cu amintiri

Acum multi ani, intr-o discutie despre filmele copilariei, constatam cu surprindere si oarecare tristete ca generatia mai tanara nu a auzit de Fernandel, de Bourvil sau de... Norman Wisdom. Ma simteam batrana, ca si cum as fi calatorit in timp dintr-o alta epoca. Ma bucur ca Charlie Chaplin, Stan si Bran si Louis de Funes au trecut proba timpului, dar ma intristez sa constat ca atatia alti comici remarcabili au lipsit din copilaria tinerilor nostri.
Chiar si in vremurile de trista amintire, cu cenzura drastica a comunistilor, eram lipiti de televizor de cate ori rulau filme bune de comedie.
Ce mi-a placut in copilarie mai mult decat Stan si Bran sau Fernandel? Sir Norman Wisdom! Doamne ce mai radeam de gagurile sale si cat mai incercam sa-l imitam! Il scot astazi din cutiuta cu amintiri cu cateva scene memorabile care sper sa va faca pauza de ceai sau de cafea mai placuta, mai ales ca astazi este sarbatoarea Sf. Imparati Constantin si Elena. Le urez "La multi ani!" tuturor sarbatoritilor zilei.







vineri, 17 mai 2013

suflet rebel - 46

Trebuia sa fie vinerea trecuta, dar... acum e randul lui, mai ales ca saptamana viitoare este ziua lui. Cel mai rebel dintre rebeli, cu o voce premiata patru ani la rand la Grammy intre 1998 si 2003 (Best Male Rock Vocal Performance), cu o atitudine care te cucereste fara sa-ti dai seama de ce si cu mult, foarte mult talent. Atat de mult talent, incat compune si canta  cu aceeasi usurinta si rock si soul. Bun prieten cu cei de la Aerosmith, a cantat in deschiderea concertelor acestora si mai mult, chiar a compus pentru ei. Amestecul alb si negru din sangele sau pare sa explice temele ultimelor sale albume "Black and White America" si "Negrophilia". Dupa spusele sale "I'm half Jewish, I'm half black, I look in-between." Nu va mai tin pe jar si va ofer azi ritmurile atat de cunoscute ale lui Lenny Kravitz.













Emotionant si tributul adus mamei sale:



Scurta legatura cu Nicole Kidman l-a inspirat sa scrie un cantec care s-a bucurat de un succes neasteptat:





Weekend placut!

joi, 16 mai 2013

cer de mai

Astazi, cerul de mai mi-a dat intalnire. Mi-am luat bluza azurie si papuceii de drumetie si am pornit sa-l caut. M-am infasurat in muzica si am asezat cu rabdare pas dupa pas pe trotuarele fierbinti si aglomerate ale orasului. Nici claxoanele nervoase ale masinilor din trafic sau nervii soferitei care se isteriza la pietonii ce treceau pe verde la semafor nu mi-au stricat buna dispozitie. Dupa nenumarati pasi insirati prin jungla ciadina, am cautat racoarea pe iarba din parc, la umbra unui mesteacan.


Ma simteam ca un tuareg in desert care cauta o oaza in care sa se racoreasca si sa-si refaca puterile. M-am descaltat, m-am intins pe iarba cruda, am privit in sus si atunci l-am vazut in sfarsit, atat de albastru, mangaiat de nori albi si pufosi. Cum sa nu te indragostesti?


Mi-am lasat gandurile sa zboare spre el, mangaindu-le cu zambete de incurajare. Ne-am soptit multe, cerul de mai si cu mine. Am aflat povesti nespuse purtate pe coama norilor; m-au facut sa zambesc, sa ma minunez sau sa lacrimez. Ecourile acestor clipe perfecte inca se aud in sufletul meu.






marți, 7 mai 2013

thank you for the music

Pe toate canalele de stiri astazi a fost anuntat evenimentul - s-a deschis la Stockholm un muzeu dedicat grupului ABBA. Ca orice fan, m-am bucurat si eu de la distanta si am apreciat initiativa suedezilor.

                                  sursa foto

Si cum se pare ca muzica mi-a inspirat mai toate postarile de o saptamana incoace, voi fredona in continuare, de data aceasta alaturi de ABBA. Le multumesc si eu pentru muzica ce mi-a facut mai frumoasa copilaria, adolescenta, tineretea si asa mai departe, caci muzica lor nu tine de varsta, timp, loc.







Doamne ce-mi mai doresm si eu o salopeta asa ca a Fridei sau a Agnethei :)

luni, 6 mai 2013

clipa de muzica

Clipa de muzica de astazi o dedic prietenului nostru Helmut, de ziua lui: "Alles Gute zum Geburtstag!"

Jackie Evancho, inainte de a se inscrie la "America's Got Talent":



Si dupa ce a devenit un star:





sâmbătă, 4 mai 2013

alte motive de sarbatoare

Este ajunul Pastelui, insa la noi in familie mai este un motiv de sarbatoare; este ziua de nastere a sotului meu. Asa incat voi prelungi putin spiritul de suflet rebel de ieri. Pentru ca stiu cat de mult ii place Freddie si Queen, voi fredona alaturi de ei "Crazy little thing called love" si ma duc repede sa-i pregatesc felurile preferate de mancare.



Dar nu inainte de a-i ura "La multi ani!" si lui Raluca, mezina lui Carmen. Lucky, tie iti fredonam alaturi de Prince:



Sa ne amintim si ca tot la 4 mai s-au nascut Audrey Hepburn si Pia Zadora.

La multi ani sarbatoritilor zilei si Sarbatori fericite tuturor!