luni, 30 ianuarie 2012

omagiu onorabilului

Ma alatur azi celor de la Google care omagiaza cei 160 de ani implinit de la nasterea marelui nostru... nenea Iancu.


Cat de bine le-a zis nenea Iancu! Atat de bine, incat vorbele sale strabat cu incrancenare veacurile si se incapataneaza sa ramane valabile. "In Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere!"


O saptamana frumoasa va doresc, in ciuda vremii si... a vremurilor! 

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

locuri pe care le-as vizita...

Si exact cand sapam in colturile cele mai indepartate ale memoriei dupa subiectele despre care as fi vrut sa scriu de-a lungul timpului si nu am apucat s-o fac, iata ca o scurta vizita la Carmen imi ofera comod si simplu o leapsa cu o tema incitanta - locuri pe care le-as vizita...
Asa ca am inceput cu o pauza... de visare :) Pentru ca trebuie sa recunosc, n-am prea acordat ragaz acestui gand. Mai degraba ne intrebam unde ne permitem sa ajungem :))
Acum un an, ziarul "Adevarul" lansa colectia de ghiduri "National Geographic Traveller" in limba romana. Credeti ca le-am cumparat pe cele ale tarilor unde ne-am planificat sa ajungem? Nuuuu! Eu le-am cumparat pe cele unde m-am gandit ca probabil n-o sa ajung. In felul acesta am calatorit virtual si am aflat lucruri noi despre tarile pe care mi-as fi dorit sa le pot vizita.
Asa ca iata destinatiile mele de vis:

Japonia -as colinda-o in lung si-n lat, din Kyushu pana-n Hokkaido





Hong Kong - apetitul a fost deschis prin adolescenta, cand in ultimii ani de dictatura comunista vanam ca nebunii prin librarii "Nobila Casa", romanul lui James Clavell



China - una dintre cele mai vechi civilizatii ale lumii; Marele Zid, Orasul interzis, Guilin, Yunnan, Sichuan ar fi doar cateva destinatii care-mi vin pe loc in gand



Argentina - in special pentru Tierra del Fuego, Perito Moreno, Los Glaciales, Iguazu



Portugalia - aici am fost o singura data in interes de serviciu si am reusit sa vizitez foarte putin (Lisabona si Sintra m-au cucerit), dar ceea ce am vazut m-a convins ca ar merita  vizitata, desi probabil nu voi ajunge inca o data acolo






Multumesc, Carmen, pentru cateva momente bune de visare!

marți, 10 ianuarie 2012

la inceput de an

Nu stiu de ce am ezitat sa scriu pe blog primele cuvinte din acest an... Poate am luat prea mult din pulsul si emotiile celor din jur. Unii s-au bucurat de pasirea in Noul An, altii s-au intrebat 'Ok, ce mare lucru!?'. Am asteptat parca sa se confirme sau sa se infirme ceva, nu stiu ce. Si mi-am dat seama ca era un soi de teama, teama de a nu spera prea mult, si un soi de melancolie, melancolia de a ma desparti de ce a fost bun in anul care tocmai s-a-ncheiat. Dar melancolia care m-a urmarit o vreme pe ritmurile baladei lui Ozzy (pe care am ascultat-o pana am zis ca sa-mi treaca :)) nu a durat prea mult.



Cum poti ramane melancolic cand ai toata familia aproape in noaptea dintre ani? Cand afli ca ea se va largi cu inca un nepotel sau nepotica (de la fratele sotului meu)? Pana si papagalii nostri s-au straduit sa ne faca memorabile sarbatorile; de Craciun am constatat ca aveau oua in cuib, iar in weekend-ul care tocmai a trecut primul pui era iesit din gaoace. Asa incat am decretat ca nici teama, nici melancolia nu-si au locul in sufletul meu si am dat frau liber sperantei :) Si de atunci fredonez in fiecare zi o melodie, sub privirile mirate ale Mariei - 'Mami, ce canti?':


Si tot fredonand am incercat sa-mi fac in gand o lista cu dorinte. Bine spus am incercat, pentru ca m-am intors obsesiv la una singura - imi doresc sa fiu un om mai bun. Intr-o societate dominata de coruptie, scandaluri si fals vedetism? Ei bine da! Si mai e ceva... imi doresc sa mai fie si altii ca mine, cu cat mai multi, cu atat mai bine. Poate ca astfel vom reusi sa facem diferenta. Poate ca raul va disparea inconjurat de atata bunatate. Voi ce va doriti in 2012?