vineri, 10 iunie 2011

o zi ca oricare?

Buna mea prietena Carmen a adus astazi in atentie o sarbatoare uitata prea curand :( "Ziua parasutistilor militari". Sunt sigura ca putini dintre voi au auzit de aceasta. De aceea poate a fost si uitata de cei care promisesera manifestarile de azi de la Clinceni (la nici 2km de casa parintilor mei de langa Bucuresti). Poate ca totusi in alta parte lumea s-a mobilizat pentru a-i onora pe parasutistii militari.
Carmen povesteste despre prietenia parintilor nostri; eu de la tatal meu si prietenii lui am invatat ce inseamna camaraderia si loialitatea. M-am deprins sa nu plang dac-am cazut; sa ma ridic si sa merg mai departe, fara sa ma plang. Am invatat ca e bine sa ai alturi colegi pe care sa te poti baza si ca pe acestia sub nici o forma nu ai dreptul sa-i dezamagesti in momentele critice. Unitatile de parasutisti (desant aerian) erau considerate unitati de elita pe vremuri si pregatirea era cu totul speciala, asa cum si conditiile erau acolo diferite de cele din alte arme. Tatii nostri au fost colegi la Buzau, iar dupa o vreme drumurile lor s-au despartit; prietenia a ramas :) Au impartasit impreuna pasiunea pentru sport si au jucat volei impreuna, au schiat impreuna, si-au trait impreuna tineretea, asa cum mergeau impreuna la lansari. La fel ca bunul sau prieten, a urmat cursurile IEFS-ului in anii '70.


In 1980 tata a plecat din Buzau pentru a infiinta regimentul de parasutisti de la Caracal, langa aerodromul de la Deveselu (readus la viata acum de americani). A ramas in arma parasutistilor pana dupa '89. Asa ca imi sunt cunoscute atmosfera aerodromurilor, a terenurilor de instructie din care nu lipsea trenajorul :) matasea alba a parasutei BG (Bastan Grigore) impaturita de maini pricepute, glumele celor care traiesc in preajma riscului, dar si povestirile despre senzatia unica de a pluti deasupra pamantului, in ciuda riscului. Am cunoscut dorul de tata in timpul lungilor aplicatii de unde se intorcea mereu cu ceva bun pentru familia care-l astepta acasa.







Ca orice arma, parasutistii militari au si un imn al lor care spune ca "in vazduh sunt primiti doar cei curajosi"



Vremurile s-au schimbat. Poate ca razboaiele se poarta acum altfel. Parasutistii militari romani sunt tot mai putini, dar meritul lor nu s-a diminuat si e pacat sa-i lasam sa fie uitati.
L-am intrebat pe tata care e cel mai mare premiu castigat la o competitie de parasutistii militari romani si mi-a spus ca insotea delegatia militara romana la Jocurile Mondiale Militare de la Roma in 1995 cand Loredana Trutulescu a castigat medalia de argint, cel mai bun rezultat al nostru intr-o competitie internationala.

Tuturor parasutistilor militari de ieri si de azi:
La multi ani! Cer senin!

19 comentarii:

  1. La Tecuci, de unde sunt eu, era club-ul Smaranda Braescu de parasutisti. Era o placere sa ii vad parasutand pe acei tineri. Mi se pareau fara frica. Ii priveam cu admiratie.Acum ... ce mai este acolo? Nu stiu, cred ca nimic, aviatia s-a mutat la Bacau, parasutistii nu mai sunt....

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, Lumi! Am si eu o cumnata care e din Tecuci si in adolescenta a fost la club. Clubul e si acum acolo, bine-mersi.
    Parasutismul sportiv se intretine din cel de agrement, care este tot mai gustat de cei tineri.
    Sunt fara frica, intr-adevar! De cate ori ii priveam sarind si plutind spre pamant ma intrebam daca eu as putea...

    RăspundețiȘtergere
  3. Excelent! Alina draga, ma bucur enorm ca ai reusit sa faci acest montaj, în memoria tatilor nosti. Sunt deosebit de emotionata! Frumoase cuvinte si gânduri. Alinus, multumesc! Pupici

    RăspundețiȘtergere
  4. Carmen, daca nu noi,ti mult atunci cine? Iti multumesc ca ne-ai amintit si ca nu ai lasat ziua de ieri sa ramana o zi oarecare, macar pentru noi :))) Pupici dulci din Bucuresti!

    RăspundețiȘtergere
  5. Tare frumoasă postare Alina!
    Frumoase amintiri și învățaminte ai acumulat.

    RăspundețiȘtergere
  6. Carmen m-a inspirat! Ne-a stimulat sa rascolim intr-o alta cutiuta de amintiri :) Amandoua am simtit nevoia sa impartasim aceste ganduri si sentimente de mandrie.

    RăspundețiȘtergere
  7. De cand eram mic ma fascinau parasutistii. Mi se parea ca sunt cei mai curajosi oameni. Nu am avut niciodata ocazia sa sar, dar cred ca mi-a lipsit si curajul necesar.
    Multumesc pentru articol. Mi-a palcut mult. O zi senina!

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna, Tudor! Ma bucur ca ti-a placut!
    Parasutistii sportivi sunt ca niste acrobati ai cerului :) Este uimitor ce pot face in aer.
    Parasutistii militari isi incep misiunile in aer, insa trebuie sa fie luptatori de elita odata ajunsi la sol.

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna Alina ! Esti cumva fata domnului general GABOR ?
    Si chiar daca nu esti( desi foto-ul tau aici ma trimite cu gandul), te felicit pentru aceasta pagina!Are emotie...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, manasia! Ai intuit corect! Multumesc pentru apreciere si toate cele bune iti doresc!

      Ștergere
    2. eu am facut armata la regimentul de parasutisti din Caracal, dl colonel (pe atunci) Dan Gabor, fiind comandantul unitatii. mai tin minte pe dl maior Giurea, pe lt Hincu, lt maj Vasile.

      Ștergere
    3. Salut Cip, sie u am facut armata in anii 83-84 si imi amintesc de cadrele pe care le pomenesti in postarea ta. Este posibil sa ne fi si cunoscut, daca ai facut armata in acea perioada.

      Ștergere
    4. Am fost printre primii parasutisti militari caracalenii veniti din Buzau in luna august 1980 iar comandantul noului regiment 56 parasutisti era DOMNUL LT.COL. DAN GABOR.

      Ștergere
  10. Buna !
    Sper ca dl grl sa ne onoreze invitatia la ZIUA PARASUTISTILOR pe care o organizam pe 8 iunie l cARACAL (deh, 10-le de iunie ni l-au confiscat politicienii ca zi a alegerilor locale...).
    Eu sunt col(r) Enache
    Zile grozave !

    RăspundețiȘtergere
  11. Alina,tatal tau este un idol pentru mine,toata viata am alergat sa-l copiez,din pacate eu cu viteza de mocanita,d-lui ca un Hikari.In orice domeniu s-ar fi remarcat,pentru ca omul sfinteste locul,am avut privilegiul sa cresc la umbra d-lui,a crescut multe generatii de parasutisti,poti fi mandra, tatal tau nu a facut umbra pamantului degeaba,din contra.Cu dragoste Nana !

    RăspundețiȘtergere
  12. Si eu, mi-am satisfacut stagiul miltar la Caracal intre anii 1983-1984 si comandantul Regimentului era dl. Colonel (pe atunci) Dan Gabor. Pacat ca aceasta arma de elita s-a desfiintat in Romania si nu as dori sa vedem ce consecinte va avea aceasta decizie, insa vedem acum in conetxtul evenimentelor din Ucraina, cat de vulnerabili suntem. Cu respect, Ionel Chircu - locotenent (r).

    RăspundețiȘtergere
  13. Intre anii 1983-1985 , am satisfacut stagiul militar la comp.3-a in Regimentul de parasutisti Caracal. Am fost si am ramas un nostalgic al zborului . Am cunoscut profesionisti desavarsiti , pentru care am tot respectul . Cu deosebita consideratie Popica .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca ne-am cunoscut. Esti sau erai un tip mai scund cu parul blond?

      Ștergere
  14. Intre anii 1983-1985 , am satisfacut stagiul militar la comp.3-a in Regimentul de parasutisti Caracal. Am fost si am ramas un nostalgic al zborului . Am cunoscut profesionisti desavarsiti , pentru care am tot respectul . Cu deosebita consideratie Popica .

    RăspundețiȘtergere