duminică, 19 septembrie 2010

sub semnul ursului

Cand am pornit spre capitala Elvetiei, stiam deja ca numele i se trage de la Urs, "Bar" in germana, de unde Barn si mai apoi consacratul Bern / Berna. Si uite asa, ursul si-a castigat un loc binemeritat pe steagul cantonului Berna. Se spune ca ducele care a dorit sa construiasca aici un oras, nestiind ce nume sa-i dea, a hotarat ca orasul va primi numele primului animal ucis in vanatoare. Pentru a marca originile asezarii, inca de la sfarsitul secolului trecut aici se afla Groapa ursilor - "Barengraben", un loc imprejmuit pe malul raului Aare, in care municipalitatea a facut salas unei familii de ursi, obiectivul turistic cel mai cautat al orasului. Pentru Maria a fost o adevarata incantare sa-i observe pe ursi. Pe noi ne-a impresionat apa de un albastru cristalin a raului. Mie chiar mi s-a parut "nenaturala"; toate raurile pe care le-am vazut pana aici au apele mai degraba verzi si sunt tulburi de la albia de pamant.

Orasul vechi pe care l-am strabatut pana la Barengraben ne-a impresionat peste masura. Un stil cu totul deosebit fata de ceea ce vazusem pana atunci. Vechile strazi sunt inca pietruite si greu se poate distinge trotuarul de carosabil, dar toata lumea e politicoasa si intelegatoare, si soferii, si pietonii. Parterul caselor este marginit cu arcade, care seamana cu fortificatiile de secol XVII si pun o amprenta unica asupra arhitecturii orasului. Ca si la Neuchatel, nenumarate fantani, dominate de statui tematice; mi-a placut cea care infatiseaza un urs in armura. Am admirat si Einstein Haus, unde fizicianul a locuit cat timp a lucrat la Biroul de Brevete din Berna.

De la podul "Nydeggbruke", care duce catre groapa cu ursi, se urca pe o straduta foarte pitoreasca (si vrea sa spun ca se urca!) pana la Rosengarten, un parc minunat cu pajisti intinse marginte de minunate soiuri de trandafiri. De aici se deschide o panorama superba asupra orasului si a raului Aare. Sa nu cumva sa-l ratati daca vreodata ajungeti Berna!

Pentru ca timpul se scurgea prea repede, ne-am odihnit putin in parc si am pornit din nou spre orasul vechi pentru a vizita Munster-ul, Catedrala Sf. Vicentiu. Aici am auzit prima oara dupa multe zile vorbindu-se romaneste. Dar chiar daca le-am dat de inteles ca si noi suntem romani, nu au fost dornici de socializare :(

Langa catedrala, un alt parc in apropierea Palatului Federal, o alta panorama de vis asupra orasului. Pe un dig, zarim un urs sculptat pornit parca sa pescuiasca in apele raului.

O alta zi minunata, pe care am incheiat-o la Divonne les Bains, la 8 km de hotelul nostru, in Franta. Ne-am plimbat pe malul lacului si ne-am bucurat de privelistea Alpilor de-o parte si a muntilor Jura in cealalta parte. A doua zi aveam sa dormim pe indelete, caci ne-am propus sa vizitam Geneva.

video

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu